"MONTE ROSA" – 20130 rezultate
0.06 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
Raymond Queneau
Raymond Queneau, né au Havre (Seine-Inférieure, aujourd’hui Seine-Maritime) le 21 février 1903 et mort à Paris le 25 octobre 1976, est un romancier, poète, dramaturge et mathématicien français, cofondateur du groupe littéraire Oulipo. Biographie Raymond Queneau a grandi dans une famille de commerçants. Il monte à Paris pour faire des études de philosophie à la Sorbonne et à l\'Ecole Pratique des Hautes Etudes où il suit notamment les cours d’Alexandre Kojève sur Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Il fréquente le groupe surréaliste auquel il adhère en 1924. À la suite de son exclusion en 1930, il participe au pamphlet Un cadavre contre André Breton avec un texte intitulé « Dédé ». Raymond Queneau a relaté de façon satirique son expérience du surréalisme dans Odile, où Breton apparaît sous les traits du personnage d’Anglarès. Après la rupture avec le surréalisme, Raymond Queneau se lance dans l’étude des « fous littéraires » et travaille à une Encyclopédie des sciences inexactes. Refusée...
3 poezii, 0 proze
Anghelos Sikelianos
1884- 1951 personalitate de prim-plan a literaturii elene contemporane Di tendenze orfiche è il poeta greco Anghelos Sikelianos (nato a Leucade nel 1884, morto a Atene nel 1951), che nel 1927-35 creò a Delfi un centro artistico internazionale per il quale mise in scena alcune tragedie classiche. Fu autore di opere teatrali come Ditirambo della rosa (1932), Sibilla (1940), Dedalo a Creta (1942), La morte di Digheni (1947). Numerose le opere poetiche raccolte nei tre volumi della Vita lirica (1946-47) tra cui è "Prologo alla vita", "Orfiche", "Canti del desiderio", "Epinici" e il poema incompiuto "La pasqua degli elleni". Attirato dal sincretismo tra cristianesimo e dottrine orfiche, sostenitore della continuità tra mondo antico e moderno, Sikelianos adombrò nei miti classici, cristiani e bizantini le vicende della guerra, dell'occupazione e della resistenza.
1 poezii, 0 proze
Jacques Audiberti
Jacques Audiberti est un écrivain, poète et dramaturge français, né le 25 mars 1899 à Antibes (Alpes-Maritimes) et mort le 10 juillet 1965 à Paris. Il est auteur d'une œuvre théâtrale importante, mais aussi de romans, d'essais, de poèmes et de critiques cinématographiques. Jacques Audiberti naît le 25 mars 1899 , fils unique de Louis Audiberti maître-maçon à Antibes et de sa femme, Victorine. De 1905 à 1914 : il fait ses études primaires, puis secondaires à Antibes, qu’il est obligé d’interrompre pour raison de santé. Il commence à faire paraître poèmes et chroniques au Réveil d’Antibes. Edmond Rostand, à qui il a envoyé des poèmes, lui adresse ses encouragements ainsi qu’une photo dédicacée qu’Audiberti conservera longtemps. Il découvre avec émerveillement le cinéma. De 1918 à 1924 il est commis-greffier au tribunal de Commerce où son père a été nommé juge. Audiberti monte à Paris. Recommandé par un condisciple, Émile Coudroyer, il entre au Journal qu’il quittera l’année suivante...
2 poezii, 0 proze
Jeanne Neis Nabert
Jeanne Neis Nabert, (1883-1969) est un écrivain français du début du XXe siècle. Elle est la fille du Dr. Pierre Nicolas Christian Néis, médecin à Pont-Croix (Finistère) et de Laure VEILHEIN. Elle est née le 5 mars 1883 à Pont-Croix. Ses premières œuvres sont des poèmes : "Humble Moisson" (recueil préfacé par Anatole Le Braz) et "Silences Brisés" qu'elle signe Sijenna. (anagramme approché de son nom). En 1908, son second recueil reçoit le prix Archon Despérouzes de l'Académie française. La même année, elle épouse le philosophe Jean Nabert, 1881-1960 ; ils auront deux enfants (Madeleine et Claude). En 1925, Charles Dullin monte une pièce en trois actes dont l'action se situe à l'Ile de Sein : "La Lame sourde". Jeanne Nabert publie ses écrits de janvier à mars 1926 dans la Grande Revue sous la signature de Jeanne Neis. Elle fait scandale dans les années 1930 avec son livre "Le Cavalier de la mer", prix du premier roman en 19313. En effet, son roman dont l'action se situe à Pont-Croix à...
108 poezii, 0 proze
Pierre-Jean Jouve
Pierre Jean Jouve (né à Arras le 11 octobre 1887, mort à Paris le 8 janvier 1976) est un écrivain, poète, romancier et critique français. Pierre Jean Jouve a eu plusieurs vies. Avant 1914, il est un des écrivains de l\'unanimisme, ce mouvement créé par Jules Romains, puis un membre actif du mouvement pacifiste animé par Romain Rolland pendant la Première Guerre mondiale. A partir de 1921, une profonde rupture a lieu grâce à sa seconde épouse, la psychanalyste Blanche Reverchon, traductrice de Freud (1923) et amie de Jacques Lacan. Elle fait de lui l\'un des premiers écrivains à affronter la psychanalyse et à montrer l\'importance de l\'inconscient dans la création artistique — et cela dès le milieu des années 1920. On peut citer parmi les œuvres de cette époque ses recueils de poèmes : Les Noces (1925-1931), Sueur de Sang (1933-1935), Matière céleste (1937), et ses romans : Le Monde désert (1927), Hécate (1928), Vagadu (1931), La...
1 poezii, 0 proze
Ionel Sporea
Nascut la Timisoara, unul din cele mai frumoase si moderne orase al României dar copilarind pe meleagurile unui mic orasel de munte...la Bocsa (Caras-Severin). Sunt plecat de 21 de ani prin alte tari straine (mai întâi în Belgia apoi în Canada), unde locuiesc si acum. Am doi baieti mari (Bogdan-26 de ani; Ionuts-Andrei - 18 ani) de care sunt foarte mândru si pe care am reusit sa-i crestem si sa-i educam în principiile noastre de valori familiale, de educatie si bun simt! Am reusit de-a lungul vietii sa îmbin foarte bine cariera mea profesionala cu sportul si poezia... Am lucrat ca si Manager de mentenanta / productie la unele din cele mai mari si renumite companii din lume (General Motors, Rolls-Royce, Paccar). Câtiva ani, am fost si antrenor al echipei nationale de juniori a Canadei la tenis de masa, am participat la f. multe competitii internationale, printre care si la Campionatul Mondial Scolar (Franta, 2000) si unde am terminat pe locul 7 în lume), câstigând si trofeul *...
2 poezii, 0 proze
Liviu Comșia
Învinșii - roman, Editura BRAVOX, Brașov, 1994 Scriitori roșioreni - critică literară, Editura Tipoalex, 2008 Frica - roman, Editura Tipoalex, 2009 Deruta - proză scurtă, Editura Tipoalex, 2010 Redactor șef la revista Drum, Roșiorii de Vede Senior editor la publicația Contrasens Redactor la revista Caligraf Redactor asociat la revista Meandre Secretar general de redacție revista Astra, Brașov Senior editor la revista Oglinda literară, Focșani Colaborări cu cronici literare și eseu la revistele Citadela (Satu Mare), Cetatea culturală (Cluj), Foaie pentru minte inimă și literatură (Brașov)
54 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Pascal Bruckner
Pascal Bruckner este un romancier și eseist francez, născut la Paris în 1948. A fost profesor invitat al universității californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur și, în prezent, al ziarului Le Monde. Figură-cheie a intelectualității pariziene, acest filosof al actualității (a scris eseurile Mizeria prosperității, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea față de aproapele, Hoții de frumusețe (Premiul Renaudot 1997), Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii,Copilul divin și Paria.
5 poezii, 0 proze
ancuta oprescu
"Locuiesc pe un munte și îmi trăiesc poemele" spune autoarea volumului “Apă de Ploaie” povestind despre calea deschisă de poezie spre întoarcerea la simplitatea și frumusețea lumii interioare . În anul 2010 volumul Apă de Ploaie al scriitoarei Anca Oprescu a apărut într-o ediție limitată,la Editura Innocenția din Iași. Pentru că poemele Apei de Ploaie i-au bucurat si i-au uimit pe cititori, în 2011, volumul a avut parte de o a doua ediție, înnobilată de albumul muzical al compozitorului Walter Dionisie, care, urmând linia senzuală și profundă a poeziei, a compus opt piese de o simplitate si o lumină surprinzătoare. Volumul de poeme și albumul muzical s-au bucurat de lansări de excepție la Sala Palatului - București, Club A - Contempora 3, Biblioteca “Ion Heliade Rădulescu “Târgoviște, Festivalul National Vlahia,Clubul Român Baden, Asociația Românilor din Viena,Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, Biblioteca ASTRA Sibiu, reunind poeți de valoare , muzicieni de excepție și stând...
4 poezii, 0 proze
MONTE ROSA
de Constatin Enache
Ca o floare de mimoza pe un alb cearsaf de pat incretit si tuguiat, ca o caciulita roza atarnata-n varf de gheturi albe, ce se pierd in ceturi, Monte Rosa sta de paza printre crestele crestate,...
anastasimatar. voce 1. stihoavna
de emilian valeriu pal
tristețe năucitoare ca arșița ca nevoia de a-ți umezi permanent cerul gurii știi că în vindecare cel mai ușor scapi de nevoia fizică apoi rămâi cu luciditatea pătrunzătoare și grea ca un arbore de...
Los del monte
de Eugen Galateanu
Ei au luptat Înfrigurați, păzeau pe rând O amăgire, o himeră Un răsărit de soare și dreptul de-a fi altfel. Ei au luptat Acolo, de pe munte Atunci când privești golul și parcă te înghite Și-ți spui...
Ia aminte!
de Paul Bogdan
Ia aminte, timpul e scurt și cuvintele-mi tremură-n minte. Mă bâlbâi dar tu, zburătăciune, ființă pentru care viața-i încă minune, pentru care sfârșit încă nu există, pentru care respirația încă nu e...
știu...
de nicu brezoianu
știu… planeta este în grevă știu pare-un nonsens s-a oprit pe orbită să admire sensul de mers la monte carlo în cazinouri s-a ignorat totul crupierii au bătut cartea cioclii au ridicat potul știu...
Potcoava de aur
de Realdo Tokacs
\"Poți să umbli și după potcoave de cai morți, atâta vreme cât sunt de aur.\"(unchiul Franzi) Amintirea asta arsă de vreme și peticită cu imaginație mi-a răsărit în minte când l-am văzut: cel mai...
El corazon
de Florin DeRoxas
tratar de entender el corazon es como intentar a resolvar una problema sin solucion, porque el corazon tiene muchas funcciones- es para amar y para olvidar, para verdad y para falsedad, es para cosas...
...mers pe verticala intr-un oras fara soare
de Rusu Andrei
*** elohim în culori aurite elohim îmbrăcat în veșmminte divine a ieșit la pescuit dumnezei-femele după ce și-a fumat țigara frămîntată mult timp între degete repaus singuratic între veștede priviri...
Poveste cu bisnis
de Nicolae Diaconescu
13.03.2008 Poveste cu bisnis Am urmărit ca mulți alțti români concursul din Spania și am fost alături de Costel Busuioc pe toată perioada celor șapte etape și mai ales în finală. Speram să câștige !...
