"Mă recunosc, mă regăsesc" – 21135 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban

primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Balan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
dan ciustea
ma definesc ceilalti..nu ma recunosc,decat daca ma uit in oglinda..oglinda altora..
1 poezii, 0 proze
Balica Galina
Poezia e sufletul meu... Numai prin ea imi exprim trairile intr-o versiune atat de reala incat, atunci cand ies din lumea ei, nu mai am puterea sa ma recunosc...Si, totusi sunt eu!
6 poezii, 0 proze
Schiopota Dragos Francisk
Scriitor amator de rubrici banale dezavuat si banalizat intr-un asemenea hal de nici eu nu ma mai recunosc de dezavuat ce sunt, banalizat, devandalizat, iar dezavuat...
2 poezii, 0 proze
Gabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
Elena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Daniela
Imi place sa zambesc dar totodata stiu cand trebuie sa fiu serioasa, uneori sunt timida, alteori vesela si deschisa spre comunicare. Recunosc, iubesc sa flirtez din cand in cand insa niciodata nu ma autoinvit acolo unde stiu ca nu imi este locul. Iubesc lucrurile simple si nu sunt atrasa de bogatia materiala a unui barbat ci mai degraba prefer sa mi-o asigur de una singura sau impreuna cu acesta. Pot chiar spune ca ma enerveaza acei oameni care se dau bine pe langa mine aratandu-si cat de gros au lantul de la gat, ghiulul de pe deget sau… I’m totally turned off by such practices!
8 poezii, 0 proze
Elena Cataramă
Multe-ar fi, dar nimic nu mai contează. Ego : Buna. Ma numesc Lucia. Am 20 de ani, sunt o fire calma si usor iritanta Am dus o viata de plastic. Am o inima imprumutata. Am promis c-o inapoiez, dar am dat de bine si mi-am otravit sufletul, din nefericire. Multe trepidatii. De moment. Zambet inabusit si acoperit cu o fata serioasa si discreta. Situatii de minut. Nimic mai mult. Falsuri. Recunosc. Am devenit o ipocrita care vinde zambete la pret redus si cultiva fericire doar de dragul dorintei de mai bine.
2 poezii, 0 proze
oana blandiana betlevy
Ca fiecare , a trebuit sa fiu mai intai nascuta , deprinsa cu primii pasi , sa fiu iubita , sa iubesc, sa fiu dezamagita in rasfatul ce ma caracterizeaza, sa ma trezesc dupa un somn cuprins de lacrimi, sa invat ceva despre oameni , sa continui ceea ce nu mereu inteleg : viata. Asa cum in cateva ocazii din graba pasilor ceva m-a tintuit in poluatele intersectii , ademenindu-ma cu iluzia ca voi fi spusa cu secretul existentei , tot astfel mi-au pus ganduri in vorbe scrise si penel in mana pentru a le face vazute citirilor. Nu am o “biografie”, sunt o femeie care isi uita poeziile pentru ca nu le crede ale sale; dar recunosc ca simt o altfel de fericire trecand emotional prin ele; Sunt nascuta in Bucuresti, si traiesc monologuri voite a fi lirice pe scena virtuala a site-ului Agonia . Multumesc.
13 poezii, 0 proze
Mă recunosc, mă regăsesc
de Daniel Branzai
Ma \"recunosc\", caci nu ma pot \"cunoaste\" Si nu-nteleg, cind Mi-esti necunoscut, Cind nu Te vad, m-am cufundat in noapte, Cind Te gasesc, gasesc un inceput. Ma recunosc in leaganul din casa, Ma...
Tăcerile dintre noi
de Roxana Licu
Încerc zadarnic să mă ancorez în realitate, încerc să mă leg de ceva care să mă menţină cu picioarele pe pământ. Nu reuşesc. Nu există nimic, nu mai există nimic. Reiau nebuneşte fiecare trăire din...
Semn
de bianca marcovici
E-MAIL parcurg vibrații îndoielnice nu mai știi de cine să te atașezi nici eu nu mă știu de anotimpuri de stele reacțiile mele se pierd ștergându-se una pe alta nu mă mai adun în jurnale, nu trebuie...
intermezzo
de Adrian Constantinescu
Degeaba îmi spui să nu mai plâng. Nu mă pot abține. Aș vrea să pot. Și nu pot. Mă gândesc cu tot corpul să n-o mai fac. Și nu mă pot stăpâni. Toate organele au făcut o conjurație împotriva-mi. Sunt...
CEDEZ DURERE
de IOANA IVAN
Ma pierd printre degete ca sa ma regasesc in noroi Ma scufund printre vise ca sa ma visez inapoi Imi crestez cu mandrie inima ca sa stiu ca nu mai simt nimic Ma-nabus, ma sufoc, ma mint si tot nu pot...
Ai făcut totul?
de bianca marcovici
Ai făcut totul Miros de bărbat Miros de femeie Un al pacino și O oarbă. Ai făcut totul să mă seduci În cuvinte. Irezistibil Orbit De tine Orbit de mine Un al pacino mirosind a orhidee Mirosind a...
femeia din lut
de bianca marcovici
* ai început să te miști în năvodul cu ochiurile spre ea. mereu spre acea ea. perfidă. privindu-te prin sticla geamului - acvariu cum îi străjuiești nemărginirea închipuită-n căsnicia fațadă ai...
Strigăt
de Rai Petru
Strigăt Popor de mămăligi Din care sunt și eu, Îngenunchiat de lași, de trădători, De slugi, de saltimbanci, de impostori Și ei din sânul tău, De când te știu Mă tot întreb privindumă-n oglindă În ce...
