"Leate, se apropia poate o iarnă de readucere aminte..." – 7594 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
AGAlina Grozea
Geamană, de mijloc de zodie. Duală, se spune. Sfâșiată între doua euri, spun eu. Deloc parșivă - sper - contrazicând astfel prejudecățile legate de configurația planetelor. Ingineră - printr-o conjunctură de sfârșit de ani comuniști. Editor cu sufletul, dar si pe salariu. Tristă. Nu pentru ca e inteligent și la modă, ci pentru că nu pot să mă abțin. Cinică - pot să ma abțin, dar nu vreau. Sarcastică. Îmi iese, câteodată, însă e un joc cu focul. Isteață - mai degrabă speculativă, decât spontană. Cu tupeu - nu-mi doresc, deși aș avea nevoie. Orgolioasă - prea mult și prea cu cine nu merită crizele mele de personalitate. Mândră - cât să mă umflu în pene, de multe ori, și să mă simt nedreptățită, de la fel de multe ori. Frumoasă - spun cei care mă iubesc, și stim că iubirea nu stă bine cu vederea. Rea - neintenționat. Răutăcioasă - intenționat. Optimistă - mereu. Pesimistă - de câte ori mă întreabă cineva. Timidă. Punctuală. Luptatoare. Leneșă - la modul boem. Harnică - atât cât să-mi...
14 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
Sigmund Freud
Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astăzi Pøíbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze: Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente. Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome. Conflictele inconștiente sunt sursa nevrozelor. Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate. Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. VIAȚA: Sigmund Freud s-a...
0 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
MMModest Morariu
Modest Morariu (n. 11 august 1929, Cernăuți - d. 15 aprilie 1988) a fost un poet, eseist, prozator și traducător român. Descendent al unei vechi familii de intelectuali din Cernăuți, printre care se numără și mitropolitul Silvestru, fiul său, Vasile Morariu fiind coleg cu Mihai Eminescu la Viena. Liceul l-a început la Cernăuți și l-a continuat în diferite orașe din România, unde părinții săi au venit în refugiu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954. A debutat în revista Steaua în 1958. Din 1959 după un stagiu la revistele La Roumanie Nouvelle, după ce a fost corector la Gazeta literară, devine redactor la editura Meridiane, unde va îngriji mai multe albume de artă. Publică trei volume de versuri și două de eseuri, pe tema traducerii sau pe teme legate de artele plastice. A devenit redactor-șef al editurii Meridiane în 1969. A tradus, printre alții, pe André Malraux și Albert Camus Traduceri Jules Renard, Morcoveață, 1958 Albert Ayguesparse, Culorile...
3 poezii, 0 proze
Vlad Mușatescu
Vlad Mușatescu (n. 4 mai 1922, Pitești, d. 4 martie 1999) a fost un scriitor și umorist român. A fost secretarul editurii ABC (1941-1945), redactor la ziarul Înainte (1945-1948), redactor la Editura Europolis, șef tehnic, redactor artistic, machetator la diverse edituri și reviste precum Flacăra, Gazeta literară și Cinema. A scris numeroase cărți pentru copii și adulți, în special parodii polițiste, și a tradus din Kipling, J. London, Cronin, Dylan Thomas, Caldwell. Cărțile sale sunt adesea scrise la persoana întâi, iar faptele, locurile și celelalte personaje sunt inspirate sau luate direct din viața scriitorului. * 1922, 4 mai - Se naște Vlad Alexandru Mușatescu, în Pitești, fiul lui Eftimie, "de meserie contabil" și al Olgăi, "fata unor țopîrlani de la Poiana Mare". * 1928 - Se naște sora sa, Floreia, despre care va vorbi doar rareori în cărțile sale. * 1932 - Absolvă cele 4 clase primare la Pitești. Dă examen de admitere și intră la Liceul Militar "D.A. Sturdza" din Craiova. *...
1 poezii, 0 proze
FMfiran mihaela
stars don't fall...just leave for another sky..
10 poezii, 0 proze
EIEne Catalin Ionut
Îmi place să exprim idei sau gânduri legate de orice ne înconjoară. Consider că Universul este o dovadă a măiestriei și iubirii cu care noi oamenii, înșine, am fost făuriți.
11 poezii, 0 proze
Hans Fallada
Der deutsche Schriftsteller Hans Fallada lebte von 1893 bis 1947. Zu seinen bekanntesten Werken zählen die beiden Romane »Kleiner Mann – was nun?« (1932) und »Jeder stirbt für sich allein« (1947).
0 poezii, 0 proze
GabiOstroveanu
Studenta,profesoara, activitati legate de arta,muzica,poezie;ambitioasa,altruista etc.
1 poezii, 0 proze
Leate, se apropia poate o iarnă de readucere aminte...
de Iulia Elize
Ochii mei înlăcrimați să își tragă înapoi lăncile Dacă cumva lacrimile mele de acum cincizezi de ani ți-au rămas sub picior, Cum se sparg, da, prefă-te că le crâmpoțești bine și dur de dulce pentru...
Zbor deasupra propriului meu cuib
de Cristina Dobrin
Eram prinsă în vârtejul vieții…familie, profesiune, studii. Ne luasem rămas bun în urmă cu două luni, făgăduindu-ne reîntâlnirea peste un an. În ultimul timp, viețile noastre se derulau cu...
meandre 85
de viorel gongu
meandre 85-vânzări păguboase Se apropia iarna. Mihai a reușit să mai cumpere o caroserie identică cu prima astfel încât al ar fi locuit cu Teodora în intimitatea unei singure încăperi iar Mona în...
Zmăoaica!
de Victoria Bujoreanu
Zmăoaica! Așa îi spuneau mamei, rudele, mai spre bătrânețe. Și asta nu era o jignire ci o laudă. Apreciere pentru modul în care reușise să supraviețuiască și să treacă prin viață: dârză, mândră,...
Undeva se va sfârși cu lumina
de Silviu Somesanu
S-au desțelenit nopțile și tăcerile se destramă, iubesc ferestrele cu fața spre răsărit și îmi scriu diminețile pe coli albe, noi suntem niște umbre flămânde De când au venit păsările cântătoare...
Măștile în tradițiile românilor
de Mihaela Rascu
În tradiția noastră populară, măștile sunt legate cel mai mult de sărbătorile de iarnă. Confecționate din material textil, hârtie creponată, ciucuri, clopoței, fetru sau blănuri de miel, de oaie sau...
La o Alba-Neagra la Arad
de Raluca Oana Helgiu
Nu intri bine în România că și dai fără să plănuiești peste bucluc. Fără să vrei, în stația de autocare a Atlassib-ului apar așa din pământ din iarbă verde patru gelați grași ca niște butoaie....
Iarna
de Elena Larisa Stan
Crina Ninge liniștit. În zare vârfurile brazilor freamătă abia simțit... Ferestrele mari ale cancelariei privesc mirate dansul balerinelor albe prin văzduhul cenușiu. Miroase a cetină și a portocale....
Calendarul
de Cristian Vasiliu
A fost de atâtea ori toamnă, iarnă, primăvară, vară și apoi iar toamnă în colțul acesta uitat de moarte și de lume încât am început să înțeleg că timpul și spațiul nu sunt atât de intim legate pe cât...
Străbătând ceața 34
de nicolae tomescu
Și bine a făcut că n-a mai deschis discuția despre lupta de clasă. Nimic nu se potrivea cu ceea ce învăța el la școală și ceea ce auzea de la cei mai mari sau chiar ce vedea cu propriii ochi. Unchiul...