"Le chat fatal" – 20665 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAlina13
De ce viata nu iti da o a doua sansa de a iubi? De ce sufletul este primul care cedeaza in fata durerii? Si de ce Dumnezeu a creeat draostea si le-a daruit-o celor care nu o vor? Pentru ca toata lumea ar trebui sa are dreptul de fi iubit,dar nimeni nu stie cat de mult are nevoie de acest lucru....
8 poezii, 0 proze
Cocos Cristina Andreea
Ma numesc Cocos Cristina Andreea si am 11 ani. Am invatat sa scriu poezi scurte, cat si lungi, si proze pline cu expresii. In realitate sunt o fata obijnuita, la fel ca orice om. Am o viata superba, iar talentul meu ma poarta mereu pe culmea imaginatiei. Asta m-a adus pe acest site. Vreau sa scriu si sa povestesc amintiri sau sa imi imaginez unele pe care sa le scriu aici. Persoane carora as vrea sa le multumesc: *Doamna invatatoare: Istrate Marioara -Va multumesc pentru ca m-ati indrumat pe calea cea buna. Va multumesc pentru ca m-ati incurajat sa scriu si sa particip la concursuri. *Domnul profesor de la cercul de literatura: Petcu Abdulea -Va mulrumesc pentru ca m-ati luat sub aripa dumneavoastra si m-ati ajutat sa evoluez la nivelul urmator. *Colegii mei -Va multumesc tuturor colegilor mei de clasa pentru ca m-ati sprijinit si pentru ca mi-ati spus sincer, parerile voastre despre poeziile sau prozele mele.
2 poezii, 0 proze
Florina Petre
Data de nastere: 06-30-1980, Tg-Jiu, Gorj. Pasiunile mele: Filosofia, Psihologia, Muzica, Mass-media, Limbile straine si Pictura. Cand lucrez ma simt libera... Pentru mine pictura inseamna totul si in viata mea detine un rol primordial. Ca mai toti pictorii, am lumea mea... O lume a cuvintelor pictate cu pasiune... In viata de zi cu zi sunt o persoana cat se poate de normala, cu vise, sperante, dar in lumea mea nu sunt decat cuvinte pictate in mii de nuante... o ploaie de vara in anotimpurile vietii… in fata oamenilor voi straluci sau nu, dupa cum am slefuit mai mult sau mai putin lucrarile mele... Tablourile, eseurile... le vor privi, le vor citi in graba sau in soapta, descoperindu-ma incet, incet, caci dincolo de vorbe si culori sunt doar eu... un simplu om...
10 poezii, 0 proze
Jean Moréas
Ioánnis A. Papadiamantópoulos (en grec : Ιωάννης Α. Παπαδιαμαντόπουλος), dit Jean Moréas, né à Athènes le 15 avril 1856 et mort à Saint-Mandé (Seine) le 30 avril 1910, est un poète symboliste grec d'expression française. Issu d' une famille distinguée d' Athènes, fils de magistrat, Jean Moréas reçoit une éducation française et vient à Paris en 1875 pour y faire ses études de droit. Il y fréquente les cercles littéraires, notamment les Hydropathes. Il rentre brièvement en Grèce avant de revenir se fixer à Paris vers 1880. Il publie dans Lutèce et Le Chat noir et fait paraître ses premiers recueils poétiques, Les Syrtes en 1884 et Cantilènes en 1886. D'inspiration verlainienne, ces deux recueils pourraient se rattacher au mouvement décadent si leur auteur ne récusait celui-ci pour revendiquer l'étiquette « symboliste ». Il rejette en effet l'ésotérisme de la...
7 poezii, 0 proze
Odile Hellmann-Hurpoil
Odile Hellmann-Hurpoil, escritora e ilustradora francesa nacida en 1946 en Troyes. En 1984 incursionó en el mundo de la literatura infantil y juvenil, y desde entonces decidió dejó por completo el periodismo y se dedicó a escribir cuentos y novelas. Su obra ha sido traducida a varios idiomas y algunos de sus escritos han sido adaptados a la televisión y se venden en formato de video. Odile Hermann-Hurpoil escribe álbumes y cuentos cortos para los niños más pequeños, pero también tiene algunos libros para jóvenes lectores. Por lo general su obra aborda temas actuales ubicados en mundos imaginarios. Algunos de sus títulos más recientes son Les deux Sophie (1992), La fée Sidonie a des soucis (1998), Quel curieux ce chat (1999), Victor Tropetit (2000), Un carnaval formidable (2000) y Le gros chagrin de Bastien (2000). Animatrice dans une bibliothèque de la ville de Cholet puis journaliste, elle ne cesse d'écrire des contes et récits pour enfants. En 1984, ses premiers...
1 poezii, 0 proze
Odilon-Jean Périer
Odilon-Jean Périer est un poète belge d'expression française né à Bruxelles le 9 mars 1901 et mort à Bruxelles le 22 février 1928. De son vrai nom Jean Périer, il choisit le pseudonyme Jean-Odilon Périer pour éviter la confusion avec un acteur célèbre de son époque. Fils de banquier et petit-fils d'Albert Thys, il se destine d'abord au droit qu'il étudie à l'ULB. Poète des réalités simples et quotidiennes, il a également laissé un roman, Le Passage des anges (1926), dont le thème semble avoir été exploité dans Les Ailes du désir de Wim Wenders, et une pièce de théâtre, Les Indifférents (1925). Il meurt à l'âge de 27 ans et est enterré à Dalhem. Une fontaine a été érigée en son honneur, avenue Louise à Bruxelles. Œuvres * La Maison de verre * Le Corps fermé * La Visite * Notre mère la ville * Le Promeneur * La Vertu par le chant * Les Indifférents, 1925, théâtre * Le Passage des anges, 1926, roman * Allusion aux poètes
1 poezii, 0 proze
Alina Aga
Am slujit in viata la mai multi stapani si din fiece clipa mi-am facut chip cioplit. De-ar sti lucrurile stinse cat le-am iubit, ar capata un suflet numai sa ma planga. Nimic din ale lumii n-am defaimat prin nepasare. Si astfel am lunecat infrigurat si trudnic pe nimicul ei. Stiu cine sunt si stiu unde vreau sa ajung. Dar drumul mi-e brazdat de viata si gropile ma impiedica sa ajung la tine....tu cu drumul lin.
6 poezii, 0 proze
alexandru cosmescu
textele de aici sunt taaaare vechi. si mi se par naive si slabe. dar nu stiu daca sa le sterg sau nu. am inceput sa scriu cu totul altfel dupa 2006 si experienta de creative writing la rasca. si dupa aia, un timp, nu am scris deloc. si nu stiu daca si cand o sa ma apuc din nou de scris. pana una-alta, daca va intereseaza care sunt textele mele pe care le consider cat de cat ok, gasiti cateva la http://no-go-zone.blogspot.com
2 poezii, 0 proze
Ilinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
Rene Char
René Char (n. 14 iunie 1907 - d. 19 februarie 1988) a fost un poet francez René Char est un poète et résistant français né le 14 juin 1907 à L'Isle-sur-la-Sorgue et décédé à Paris le 19 février 1988 René Émile Char est le cadet des quatre enfants nés des secondes noces, en 1888, d'Émile Char et de Marie-Thérèse Rouget, sœur de sa première épouse, Julia Rouget, décédée en 1886 un an après leur mariage. Son grand-père paternel, Magne Char, enfant naturel et abandonné, dit Charlemagne, était né en 1826 à Avignon. Son père Joseph Émile Magne Char, qui abrège son nom, administrateur délégué des plâtrières de Vaucluse et maire de L’Isle-sur-la-Sorgue à partir de 1905, meurt le 15 janvier 1918. Bien que les conditions matérielles d’existence de la famille deviennent alors précaires, René Char passe son enfance aux « Névons », la vaste maison familiale dont la construction venait d'être achevée à sa naissance. Bâti comme un colosse (1,92 m) et impulsif, il joue passionnément au rugby....
43 poezii, 0 proze
Le chat fatal
de Emile Nelligan
Un soir que je fouillais maint tome Y recherchant quelque symptôme De morne idée, un chat fantôme Soudain sur moi sauta, Sauta sur moi de façon telle Que j\'eus depuis en clientèle Des spasmes...
Counting place
de Zavalic Antonia-Luiza
Aici mi-e bine e soare destul cât să ajungă până la cea mai îndepărtată celulă din corpul tău îmi păstrez palmele calde, mai calde ca într-un sfârșit de iulie după ce am îmbătat cerul cu noi over and...
Destin neliniștit valaho-mioritic
de Cristian Petru Balan
Tu, destin neliniștit valaho-mioritic, care, cu mări furtunoase, sub nori sângerii, ucigași, plutind amenințători cu rotiri dus și-ntors peste Ardeal, Moldova și Țara Românească, pline de dureri...
Liniște
de Alexandru Vlahuță
Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu...
Au apărut în reviste de cultură și literatură
de Maria Prochipiuc
De unde până unde, nu mai știu, mi-au căzut în mână două reviste, de fapt știu foarte bine de unde, dar nu mă întorc să dau explicații. Am reușit să-mi fac timp să le răsfoiesc, normal ar fi fost să...
Irodiada
de Petru Dincă
II. Scenă Doica -–– Irodiada D. Trăiești sau eu văd umbra unei prințese numai? Pune-mi pe buze-un deget, inelele și nu mai Străbate-n van o vârstă ce n-o știi... I. Înapoi! Șuvoiul blond și candid de...
Scrisori persane - Scrisoarea a II-a
de Charles Louis de Secondad
La haremul său din Ispahan Tu ești paznicul credincios al celor mai frumoase femei din Persia. Þie ți-am încredințat ceea ce aveam mai scump pe lume: ai în mâinile tale cheile acelor uși fatale, ce...
Aniversare protevista
de IOANA-CARMEN POPESCU
Cele ce urmeaza sunt niste amintiri ceva mai vechi si dateaza dintr-o perioada in care fiecare dintre televiziunile nou aparute in goana dupa audienta invitau masiv telespectatorii ademenindu-i cu...
Din jurnalul unei tinere de 16 ani (I)
de Cristina Tomosoiu
... Ma uit la ei. De fapt, “ma uit” este un fel de-a spune. Ii analizez. Ma gandesc si fac comparatie. Intre ei si noi. Intre parintii mei si parintii copiilor nostri. Si ma intreb daca si noi vom fi...
Nimic din ce e veșnic nu e omenesc
de Cristian Fara
- Nimic nu e mai periculos decât să spui ce gândești cuiva care nu gândește! - În fiecare clipă sunt disperat si fericit, așa cum în fiecare clipă in lume mor și se nasc oameni. Totul e în care parte...
