"La trampa" – 23931 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
ICIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
DBDușan Baiski
S-a născut pe 11 martie 1955, la Sânnicolau Mare, județul Timiș. Cărți publicate: • Averse izolate, Editura “Facla”din Timișoara - 1984 (proză scurtă); • Radiografia unui caz banal, Editura “Facla”din Timișoara - 1988 (proză scurtă); • Ljubav meðu senkama (“Dragoste între umbre”), Editura “Kriterion” din București - 1990 (poezie în limba sârbă); • Migrațiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timișoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare); • Luna și tramvaiul 5, Editura “Marineasa” - 1994 (proză scurtă); • Piața cu paiațe, Editura “Marineasa”- 1994 (teatru); • Mătase și vin fiert de Chang Shiang Hua, Editura “Paradox” din Timișoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); • Cuțitul de Vuk Draškoviæ, Editura”Helicon” din Timișoara - 1995 (roman, traducere din limba sârbă). • Cartea iubirii de Dragan Dragojloviæ, Editura “Hestia”, Timișoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă). • Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua și Radosav Pušiæ,...
64 poezii, 0 proze
Olivier Deck
1962 : naissance à Pau, avec une dent (comme Henri IV et Napoléon). Le grand-père, qui lui n’en avait plus qu’une (dent), prétend que c’est le signe d’un don. Il ne saura jamais, hélas, s’il avait raison. 1964: première cuite, en trempant des boudoirs dans des fonds de champa-agne. 1966: mauvais millésime. 1968 : trop petit, regrets éternels. Souvenirs de gens dans les rues. D‘un oncle qui marchait pieds nus. 1969: découverte, grâce à l\'instituteur, de Peer Gynt de Grieg, ce petit bonhomme qui s\'en va un matin à travers la montagne. 1970 : première BD, histoire de cowboys à gueules de chiens, avec des gentils et des méchants. 1971 : deuxième prix au concours de peinture de l’école (un bûcheron). 1972 : gagne le concours de chanson de la colo de Béost (vallée d’Ossau) avec « Par le grand Manitou » de Carlos. (Pas le terroriste, le chanteur !) 1973 : gagne pour la deuxième fois le concours de chanson de la colo avec « C’est un beau roman » de Michel Fugain. (Clin d’œil du destin ?)...
14 poezii, 0 proze
TWtenesee williams
Tennessee Williams, pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams, (n. 26 martie 1911 – d. 25 februarie 1983) a fost un dramaturg, poet și romancier american, laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire (Un tramvai numit dorință) în 1948 și ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof (Pisica pe acoperișul fierbinte) în 1955. Tennessee Williams s-a născut la Columbus, Mississippi. Când avea trei ani familia sa s-a mutat la Clarksdale, Mississippi, apoi în anul 1918, la Saint Louis, Missouri. Piese timpurii 1936 – Candles to the Sun 1937 – Fugitive Kind 1937 – Spring Storm 1938 – Not about Nightingales 1940 – Battle of Angels -- rescrisă în 1957 ca Orpheus Descending 1945 – You Touched Me 1944 – Stairs to the Roof Piese majore 1944 – The Glass Menagerie -- Menajeria de sticlă 1947 – A Streetcar Named Desire -- Un tramvai numit dorință 1948 – Summer and Smoke -- Vară și fum 1950 – The Rose Tatoo -- Trandafirul tatuat 1955 – Cat on a Hot...
0 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
la ce bun?
Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...
1 poezii, 0 proze
PIpoate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
JBJean de La Bruyère
He was born in Paris, not, as was once thought, at Dourdan (in today's Essonne département) in 1645. His family was middle class, and his reference to a certain Geoffroy de La Bruyère, a crusader, is only a satirical illustration of a method of self-ennoblement common in France as in some other countries. Indeed he himself always signed the name Delabruyère in one word, as evidence of this. He could trace his family back at least as far as his great-grandfather, who had been a strong Leaguer. La Bruyère's own father was controller general of finance to the Hôtel de Ville. The son was educated by the Oratorians and at the University of Orléans; he was called to the bar, and in 1673 bought a post in the revenue department at Caen, which gave him status and an income. His predecessor in the post was a relation of Jacques Benigne Bossuet, and it is thought that the transaction was the cause of La Bruyère's introduction to the great orator Bossuet, who from the date of his own...
3 poezii, 0 proze
gîlceava învățaților în eter
de Laura Aprodu
ala: iartă-mă, te-am făcut să aștepți, dar am avut un apel pe fir care mi-a refocusat atenția într-un punct fix, de am căzut într-o meditație specifică sevreilor hasidieni și m-am luminat brusc, ceea...
Trimitere concurs Galati
de Constantin Iurascu Tataia
Tema CALUL TROIAN Calul troian românesc Să lămuresc un lucru, simt nevoia: Cum lumea azi a primenit modelul, Cel folosit de greci în vechea Troia Vecinii ruși spun că-i la Deveselu. Formulă sui...
Victima șomajului
de Dumitru Sava
- Auzi, fato, auzi ne bagă în șomaj... Cu criza asta cică or să se reducă trei posturi. - Aoleo, fată! Și mai rămânem doar cu postul Paștelui... Or să-l desființeze pe al băbăciunii. Că, de când am...
Rosarium (III)
de Șerban Foarță
Avea aspectul unei prăjituri: când al unui tort în stil baroc, când al unei fine fondante rococo. Simțind că ți s-ar fi topit în gură, salivai, – cum salivează, prea trampată, savarina; salivează,...
roata de la tramvai
de qasman
pfiu pfiu la doamne care pleacă cu trenul jenat de despărțire mă fac mic și te iubesc primare de tren cînd dai încă o data semnalul. ding ding roata de la tramvai e trenul care pleacă de-aici si...
Cu tramvaiu\'
de sergiu boian
Într-o dzî lăsai Rângeșciu Șî pă baba me Mărioara, Șî plecai cătră nepot Dă-i ștudent la Cimișoara. Dân Logoj, cu personalu, Am mers ca un prăsădince, Șî trecui pân mulce sace Le mai țâne naibii...