"La marcha de la paz" – 23931 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Miguel de Cervantes
- scriitor spaniol. - viata aventuroasa, in serviciul unui cardinal, in armata(ranit in batalia de la Lepanto, isi pierde un brat), in captivitate la pirati si in sclavie la Alger, in inchisoarea pentru datornici. - debut literar tarziu - ,,Galateea\" - roman pastoral - 1585 - ,,Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha\" - 1605 - ,,Nuvele exemplare\" - 1613 - piese de teatru ,,Opt Comedii\" - 1615 - ,,Muncile lui Persiles si ale Sigismundei\" - aparut postum - moare in 1916
6 poezii, 0 proze
Concha Mendez Cuesta
Concepción Méndez Cuesta (Madrid, 27 de julio 1898 - México, diciembre 1986), poeta española de la Generación del 27. Se educó en un colegio francés cuya influencia se observó en sus primeros versos. Concha fue una joven arriscada, campeona de natación y gimnasta, al igual que su muy machista primer novio, Luis Buñuel, al que conoció veraneando en San Sebastián, con 19 años. Durante cinco años serán novios, hasta que ella se hartó del insufrible carácter de él. Fue en efecto una joven muy liberal, que se marchó de casa a la aventura cruzando océanos sólo por el placer de conocer mundo y cambiar de aires (en 1919 viajó a Londres, Buenos Aires y Montevideo en 1929), y en eso su carácter era similar al de su amiga de correrías, la pintora Maruja Mallo, de la que sólo se han destacado sus barrabasadas juveniles y sus amoríos con Miguel Hernández, entre otros famosos de la época. Durante la Guerra Civil colabora con distintos poemas en Hora de España y residió en Inglaterra, Francia y...
0 poezii, 0 proze
François Tristan L'Hermite
François L'Hermite, sieur du Soliers, dit Tristan L'Hermite, né à Janaillat (Creuse) au château de Soliers, dans la Marche, 1601 et mort à Paris le 7 septembre 1655, est un poète et dramaturge français. Auteur dramatique fort applaudi en son temps, et dont la première pièce, la fameuse tragédie de Mariane (printemps 1636), surpassa le succès de Médée et contrebalança celui du Cid (décembre 1636). Le comédien Montdory, l'interprète de Corneille, mit en scène cette pièce avec sa troupe du Théâtre du Marais à sa création. Poète lyrique à l’inspiration bien personnelle et au souffle large et parfois superbe, polygraphe intéressant dans ses Plaidoyers historiques et ses Lettres mêlées, conteur à la fois aimable et amusant dans sa curieuse autobiographie du Page disgracié (1643), si instructive, en outre, sous le rapport des événements comme des mœurs de la période qu’elle embrasse, Tristan L’Hermite a emprunté son prénom à un de ses ancêtres, grand prévôt de France sous Louis XI....
1 poezii, 0 proze
Michel Bataille
Michel Bataille, né le 25 mars 1926 à Paris et mort le 28 février 2008 à Clamart est un écrivain français. Il réalise des études d'architecture à l'Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts. En 1947, il obtient le Prix Stendhal pour son premier roman Patrick. En 1950, après La Marche du soleil, il s'arrête d'écrire. Treize ans plus tard, il abandonne son métier d'architecte et se consacre à l'écriture. Patrick (1947) La Marche du soleil (1950) Cinq Jours d'automne (1963), adapté pour la télévision Le Feu du ciel (1964) Une pyramide sur la mer, qui obtient le Prix des Deux Magots (1965) La Ville des fous (1966) Un essai sur Gilles de Rais (1967); J'ai lu, n° A192, coll. « L'Aventure mystérieuse » L'Arbre de Noël (1967), Plume d'or du Figaro littéraire, grand succès de librairie puis de cinéma (ISBN 2266132415) Une colère blanche (1969) Le Cri dans le mur (Prix Jean Cocteau 1970) Les Jours meilleurs (1973), Prix des Maisons de la Presse en 1974 (document) Cendres sur la mer (1975).
1 poezii, 0 proze
Manolescu Gorun
Gorun Manolescu este prof. dr. ing. şi membru asociat la Institutul de Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române. Este autorul unor cărţi din diferite domenii ale cercetării ştiinţifico-filosofice: Abordarea Herarhic structurată şi informatica (1985), Eseu despre sursele adevăratei cunoaşteri în logica budistă (2006), Dincolo de ironie şi ironism plecând de la discuţii virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo (2010), Fragmentarium: ficţionale (2017), Fragmentariu: cum tace un peşte (2021), Eseu despre modelul onto-informaţional-fenomenologic propus de Mihai Drăgănescu (2022) prima ediţie – carte premiată de Academia Română şi tradusă ȋn mai multe limbi (şapte) de circulaţie internaţională şi a peste 200 de articole ştiinţifice apărute în diverse publicaţii din ţară şi străinătate. Interesul cercetărilor sale se referă la inteligenţa artificială, fenomenologie, epistemologie şi intersecţia dintre cultura occidentală, cea extrem-orientală şi a altor contexte...
273 poezii, 0 proze
Luis Barahona de Soto
Luis Barahona de Soto (Lucena, 1548 - Archidona, 5 de noviembre de 1595), poeta español de la segunda fase del Renacimiento. De familia noble venida a menos procedente de Burgos, el poeta lucentino fue discípulo del humanista Juan de Vilches en Antequera y después marchó a estudiar a Granada, donde frecuentó la tertulia de Alonso de Granada Venegas y conoció en persona a los poetas Hernando de Acuña, Diego Hurtado de Mendoza, Pedro de Padilla y Gregorio Silvestre, además de Gaspar de Baeza, Juan Latino y Gonzalo Mateo de Berrío. Allí vivió hasta 1569, y acaso estuvo en el ejército real luchando en la batalla de las Alpujarras contra los moriscos, pero después de la muerte de su querido amigo Gregorio Silvestre marchó a Osuna, donde frecuentó la academia de Cristóbal de Sandoval y conoció a Francisco de Medina. Quizá a instancias de este marchó a Sevilla, donde consiguió el grado de bachiller en Medicina en 1571 y conoció a Fernando de Herrera, Diego Girón, Gonzalo Argote de...
1 poezii, 0 proze
Iñigo López de Mendoza
Don Íñigo López de Mendoza y de la Vega, Marquis of Santillana (August 19, 1398 - March 25, 1458) was a Castilian poet who held an important position in society and Literature during the reign of John II of Castile. He was born at Carrión de los Condes in Old Castile to a noble family which figured prominently in the arts. His grandfather, Pedro González de Mendoza, and his father, Diego Hurtado de Mendoza Admiral of Castile, were both poets with close ties to the great literary figures of the time: Chancellor Lopez de Ayala, Fernán Pérez de Guzmán and Gomez Manrique. His mother, Doña Leonor de la Vega, was a wealthy heiress belonging to the House of de la Vega. Lopez de Mendoza's father died when he was five years old, which brought his family into financial difficulties. Part of his childhood was spent living in his grandmother's household, and in the home of his uncle, the future Archbishop of Toledo. As a youth, he spent time in the court king Alfonso V of Aragón, where...
1 poezii, 0 proze
Gutierre de Cetina
Gutierre de Cetina (Sevilla, 1520 - México, 1557), poeta español del Renacimiento y del Siglo de Oro español De familia noble y acomodada, vivió largo tiempo en Italia, donde fue soldado a las órdenes de Carlos I. En ese país entró en contacto con la lírica petrarquista que tanto habría de influir en él; leyó a Tansillo, Ludovico Ariosto y Pietro Bembo, pero su lírica se inspira fundamentalmente en la del toscano Francesco Petrarca, en la del valenciano Ausiàs March y en la del toledano Garcilaso de la Vega. Pasó mucho tiempo en la corte del príncipe de Ascoli, al que dedicó numerosas poemas, y frecuentó también a Luis de Leyva y al insigne humanista y poeta Diego Hurtado de Mendoza. Adoptó el sobrenombre pastoril de Vandalio y compuso un cancionero petrarquista a una hermosa Laura que cabe identificar con Laura Gonzaga. A tal dama está dedicado el famoso madrigal que ha pasado a todas las antologías de la poesía en castellano: Ojos claros, serenos, si de un dulce mirar...
1 poezii, 0 proze
Gabriel FATU
S-a nascut intr-un sat numit Luminita, comuna Topolog, in judetul Tulcea. Dupa liceu a venit la Bucuresti si patru ani consecutiv a dat examen la teatru. Intr-un final a reusit, a absolvit in iulie 2000, dar vroia sa renunte, deoarece, credea atunci, "daca nu stii pe nimeni nu prea ai sanse....". A vrut sa mearga la Tulcea sa lucreze in asigurari. Primise o invitatie de la Cairo pentru festivalul de teatru din septembrie si a vrut sa mearga, totusi, sa joace spectacolul, sa nu incurce echipa. Si, s-a intors plin de glorie: a primit "Premiul pentru cel mai bun Actor". La intoarcerea in Romania, a primit un rol intr-un nou spectacol la Teatrul de Comedie, apoi la Nottara. A intrat si la televiziune, s-a angajat la UNATC (fostul IATC). Din 2004 pana in 2006 a jucat la Teatrul Foarte Mic. din Bucuresti. Din 2006 joaca in Laptaria Enache in spectacolele "HELL" de Lolita Pille (cu Adriana Trandafir, Cristi Iacob etc) si, in cea mai recenta productie marca Teatrul Daya, "SI CAII SE IMPUSCA,...
5 poezii, 0 proze
Raul Joil
Raul Joil - pe vremuri, sub pseudonimul Raul Iulian, poet suprarealist - n. 25 aprilie 1904, Iași, d. ? a fost un scriitor român avangardist. A colaborat la revistele unu și XX - Literatură Contimporană. Traducător de marcă (a tradus sute de cărți din limba franceză) s-a aflat în echipa de conducere a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. alaături de el se mai aflau câțiva oameni care nu își pierduseră încrederea în soarta culturii. Printre cei în atribuțiile cărora se afla și redactarea cărților de literatură universală erau profesorul Alexandru Balaci, Olga Zaicik, Dumitru Hâncu, după un timp, Dumitru M. Mazilu. Ei au văzut în editarea operelor complete ale marilor scriitori o formă de salvare a conștiinței culturale. din memoriile unui scriitor, despre Raul Joil "Peste șefia de secție a lui Niculae Gheran, a apărut, la un moment dat, aceea a unui alt șef, presupun că „șef de serviciu”: Raul Joil. Noul șef, un bărbat de 30-35 de ani, promovat, fără-ndoială, tot din activiștii...
4 poezii, 0 proze
Farul de sticlă
de Jianu Liviu-Florian
FARUL DE STICLÃ 1. Ștergea cu duioșie farul imaculat al autoturismului, o marcă de prestigiu, iradiind o lumină de sticlă, cu afecțiune chiar, și i-l arăta prietenei. Pentru un moment, am avut...
Portretul valetului de tobă III
de LUMINITA SOARE
Nu ar fi fost neapărată nevoie de un al treilea portret al valetului de tobă, dacă nu s-ar fi amestecat ca de obicei intriganta Ana Matache, prietena lui Onel, care a complotat cu prietenul ei mai...
Do'n'șoara Doly. Fete de măritat
de george geafir
Cu totul și cu totul întâmplător, Tilică prinse o discuție între doi vecini, care-i trezi interesul într-o asemenea măsură încât, chiar dacă nu-i sta în caracter, trase vârtos cu urechea. - Domne, e...
spermint
de Vasile Munteanu
a mai trecut o vară și-am uitat să-ți spun că nu te-ai prăfuit că vântul mai aleargă printre frunze c-un cuțit să taie luna ca pe-un tort de nuntă buzunarele îmi miros a pedigree - sau altă marcă de...
O zeamă de cuvinte (53)
de Mihai Cucereavii
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții O zeamă de cuvinte. Gânduri haotice: în glumă și în serios. –Chișinău * 2009. -ISBN 978-9975-911-34-4 Vol. 1. -2009.-102 pag.-ISBN 978-9975-911-35-1...
cît mai sînt greieri
de Corneliu Traian Atanasiu
Un poet bun nu scapă prilejul de a remarca și promova expresia concentrată. Drept care, într-o vreme, era la modă să alegi ca titlu al poemului versul său cel mai bun. Dincolo de modă, ne place să...
