"La colț, marș" – 23930 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
AVAlfred de Vigny
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea. El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor. Scrieri 1822: Poeme ("Poèmes"); 1824: Éloa ("Éloa"); 1826: Poeme antice și moderne ("Poèmes antiques et modernes"); 1826: 5 martie ("Cinq-Mars"); 1832: Stello ("Stello"); 1835: Chattertron ("Chattertron"); 1844: Muntele Măslinilor. Casa poporului ("Le Mont des Oliviers. La Maison du berger"); 1864: Mânia lui Samson ("La colère de Samson"); 1864:...
1 poezii, 0 proze
MBMichel Bataille
Michel Bataille, né le 25 mars 1926 à Paris et mort le 28 février 2008 à Clamart est un écrivain français. Il réalise des études d'architecture à l'Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts. En 1947, il obtient le Prix Stendhal pour son premier roman Patrick. En 1950, après La Marche du soleil, il s'arrête d'écrire. Treize ans plus tard, il abandonne son métier d'architecte et se consacre à l'écriture. Patrick (1947) La Marche du soleil (1950) Cinq Jours d'automne (1963), adapté pour la télévision Le Feu du ciel (1964) Une pyramide sur la mer, qui obtient le Prix des Deux Magots (1965) La Ville des fous (1966) Un essai sur Gilles de Rais (1967); J'ai lu, n° A192, coll. « L'Aventure mystérieuse » L'Arbre de Noël (1967), Plume d'or du Figaro littéraire, grand succès de librairie puis de cinéma (ISBN 2266132415) Une colère blanche (1969) Le Cri dans le mur (Prix Jean Cocteau 1970) Les Jours meilleurs (1973), Prix des Maisons de la Presse en 1974 (document) Cendres sur la mer (1975).
1 poezii, 0 proze
RTRichard Taillefer
Richard Taillefer est né le 21 avril 1951 à Montmeyan. Fils d'un traminot, il grandit à Marseille où il fait ses études au collège Charpy puis au lycée technique Jean Perrin. Conducteur de train à la SNCF de 1972 à 2001, militant syndical, il est élu délégué du personnel à plusieurs reprises. Il s’installe à Savigny-le-Temple en 1981 et il y assure la présidence de la maison de la culture Espace Prévert de 1993 à 1998 puis la fonction de Maire-adjoint délégué à l’action culturelle depuis 2011. Œuvres Combat pour un amour, Éditions Pensée Universelle, 1977 Ombre et lumière, Cahiers Froissart, 1979 Litanies pour quatre saisons, Cahiers Froissart, 1981 Au rond point des falaises, Cahiers Froissart (Prix Froissart), 1984 Corps de papiers, Éditions La Table Rase, 1991 En un clin d'œil, Éditions Patrimages, 2009 Jusqu’à ce que tout s’efface2, Éditions Dédicaces, 2010 Des clins de mémoire3, Éditions Dédicaces, 2011...
10 poezii, 0 proze
Olivier Deck
1962 : naissance à Pau, avec une dent (comme Henri IV et Napoléon). Le grand-père, qui lui n’en avait plus qu’une (dent), prétend que c’est le signe d’un don. Il ne saura jamais, hélas, s’il avait raison. 1964: première cuite, en trempant des boudoirs dans des fonds de champa-agne. 1966: mauvais millésime. 1968 : trop petit, regrets éternels. Souvenirs de gens dans les rues. D‘un oncle qui marchait pieds nus. 1969: découverte, grâce à l\'instituteur, de Peer Gynt de Grieg, ce petit bonhomme qui s\'en va un matin à travers la montagne. 1970 : première BD, histoire de cowboys à gueules de chiens, avec des gentils et des méchants. 1971 : deuxième prix au concours de peinture de l’école (un bûcheron). 1972 : gagne le concours de chanson de la colo de Béost (vallée d’Ossau) avec « Par le grand Manitou » de Carlos. (Pas le terroriste, le chanteur !) 1973 : gagne pour la deuxième fois le concours de chanson de la colo avec « C’est un beau roman » de Michel Fugain. (Clin d’œil du destin ?)...
14 poezii, 0 proze
MMarcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
Da
Ma numesc Andrii-Vlad Popa (numele mi se trage de la Andrii-Popa) si scriu pentru a-mi exprima trairile acumulate in aproape 40 de ani, pentru a compune, cu multa ravna, povesti ilar-scabroase din diverse franturi de viata ce palpita in jurul meu si pentru a scoate in evidenta deliciul unui discurs marait, cu ochi holbati si nas saltat strasnic in sus. Unele dintre situatiile redate nu au fost traite de mine, eu doar scriu ce as fi facut daca as fi fost intr-una dintre acele situatii. Inca ceva, contrar aparentelor, nu sunt "de gasca", astea sunt chestii de domeniul trecutului, de la 20 ani nu mai sunt in nici o gasca, ma vad doar, cand si cand, cu unul si cu altul, unii oameni foarte apropiati. Ar mai fi de spus ca, in 2006, imi pusesem singur pseudonimul "Da", pe care acum nu il mai pot sterge, insa am ales sa imi pastrez totusi vechiul cont si sa nu imi creez unul nou.
14 poezii, 0 proze
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
IKingrid klondike
Nu sunt mai mult decat o modesta degustatoare intr-ale poeziei... pana acum , nu am avut sansa sau inspiratia de a putea scoate capul dintre miile de amatori care trag poezia de maneca la fiecare colt de birou... si evident, de a ma oferi , dezgolita de arogante si poticniri unui public cat de cat cunoscator asa ca , fara a avea pretentia ca as curta poezia , profit de generozitatea spatiului virtual pentru a-mi linisti si pshihanaliza printre taste , gandurile
24 poezii, 0 proze
CPCamelian Propinatiu
Debut publicistic cu două poezii, în Viața Românească, nr. 1/1986, și cu o povestire în magazinul SF Helion, Timișoara, iunie 1987. Diverse premii la concursuri de poezie, proză scurtă, anticipație, dramaturgie, roman (Premiul Nemira, 1998, pentru La un colț de cotitură, apărut în 1999 semnat Camelian Propinațiu). (Heteronimul "Camelian Propinațiu" vine din limba latină: propinatio = "invitare la băutură"; în Bucovina și în Galiția, propinatori se numeau țiitorii de crâșme.) Este nepotul preotului Grigore Constantinescu, profesorul de limba noastra cea romana, la Seminarul din Chisinau, al poetului Alexei Mateevici. Se identifică literar cu personajul din imagine, un mazil din Codrii Bâcului. ____________________________________________________ "La un colt de cotitura", Ed. Nemira, 1999 "La un colț de cotitură" (Ed. a doua), Edago, 2006 "Oligopedagogia", Edago, 2006 "Puii păsării de rubin pe urmele poetului Nicolae Labiș", Edago, 2006 Este autorul unui studiu critic de fezabilitate...
61 poezii, 0 proze
GEGusa Monica Elena
M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?
16 poezii, 0 proze
La colț, marș
de Lory Cristea
Iar am încasat , se pare Vreo trei bâte pe spinare Că de ce să comentez, Că la școală mă loghez Să scriu numele la loc Că se face lumea foc Să pun poza?... nu știu zău La câți li s-o face rău! Să mă...
Unde esti
de tapinarii
Un mars al tacerii Se aude prin noapte Pasi grei prin zapada patata de morti Batrani cu barbi albe uitate de vreme Si nopti de gheata pierdute intre stele Tacerea e mare prin muntii de gheata...
Plimbare
de Gusa Monica Elena
Mărșăluim prin lumea noastră cea absurdă Și nu ne pasă spre ce loc Ne îndreptăm urechea surdă. Ne doare în toc! Veșnic călătorind prin spațiul ideatic, Trăim sperând, sperăm murind. La colț plânge un...
luminile s-au stins
de viorel gongu
E atât de cald! Aerul dansează în cercuri de pâclă și eu îmi fac drumul zilnic, pe jos, de la serviciu spre acasă. La colț, voi întâlni cei doi bătrâni, venind de la cimitir, apoi fetița cu...
oraș al câinelui
de florian stoian -silișteanu
îngerul meu e nebun e golaș umblă caută alt oraș în curul gol prin centru se uită-n vitrină unul a pus printre cârnați o mașină doamnele rușinoase nu privesc pielea ci osul sculat dintre oase plouă...