"La Soberbia y la Memoria" – 23932 rezultate
0.03 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Eugen
Nascut in Siberia, la 15 ani neonazist iar la 17 alungat din Seminar pt ca eram satanist, poate...
3 poezii, 0 proze
Valentina Petroj
Sunt nascuta la Zrenjanin, provincia Voivodina, Serbia si Muntenegru. Am terminat scoala medie de economie si lucrez in administratie. Scriu poezie si proza din bancile scolii primare publicate in revistele Libertatea, Lumina si Tibiscus.
4 poezii, 0 proze
Dragan Dragojloviæ
S-a născut la Pilica, lângă Bajna Bašta, Serbia. Școala medie a absolvit-o la Užice, iar Facultatea Economică, la Belgrad. A publicat până acum culegerile de poezie: Kuæa na satu nebeskom (1974), Mimohodi (1976), Treæe lice rata (1978), Staništa (1983), Stablo nevidljive godine (1986), Druga strana neba (1986), Kalendar snova (1987 - ediție bibliofilă, cu grafică realizată de Velizar Krstiæ, Zagreb), Sunce iznad Šumarica (1987), Nebeska Srbija (1990), Knjiga ljubavi (1992), Zavièaj smrti (1994), Dozivanje Boga (1995). A publicat și o carte pentru copii, respectiv Veveranova ženidba (1985), precum și romanul pentru copii Velika, mala škola (1986). De asemenea, a redactat o culegere de poezii ale emigranților sârbi care trăiesc în Canada și Statele Unite ale Americii, carte care poartă titlul de Od srca do zavièaja (1989). În 1983, i-a fost tradus în albaneză volumul Mimohodi (Të folurmbiuë), iar în 1988, în limba macedoneană, cu titlul Zapoved, o selecție din volumele Stablo nevidljive...
1 poezii, 0 proze
Vuk Draškoviæ
S-a născut la 29 noiembrie 1946, la Meða, în Serbia, în apropiere de granița sârbo-română, într-o familie de coloniști din Herțegovina. Școala elementară a absolvit-o la Fojnica, gimnaziul, la Gacko, iar Facultatea de Drept, la Belgrad. Figură marcantă și uneori contradictorie a opoziției sârbe sub regimul lui Slobodan Miloševiæ. În 2004 este ministru de externe al Uniunii Statale Serbia și Muntenegru. În 1996, cu prilejul lansării versiunii românești a romanului „Cuțitul“ a fost oaspete al Timișoarei. A publicat până acum câteva romane de succes la public, majoritatea fiind deja traduse în limbi de circulație internațională. Dintre acestea amintim: Judecătorul Cuțitul Consulul rus Rugăciune Noaptea generalului Romanul cuțitul a fost tradus în limba română de Dușan Baiski și a fost publicat în 1995, la Editura \"Helicon\" din Timișoara.
2 poezii, 0 proze
Ioan Flora
S-a născut la 20 decembrie 1950 în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum Serbia. A murit la 3 februarie 2005 în București. A fost un poet român din Serbia. A absolvit liceul la Vârșeț apoi Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București. A publicat volumele de poezie: * Valsuri, 1970; * Iedera, 1975; * Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); * Terapia muncii, 1981; * Starea de fapt, 1984,1986; * O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); * Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); * Tălpile violete, 1990, 1998; * Poeme,...
5 poezii, 0 proze
nicolae silade
Născut la 4 decembrie 1956, în Făget, județul Timiș. Este poet și jurnalist. Locuiește în Lugoj. Redactor șef la Lugojul, 1991-1997 Din 1997 este fondatorul și directorul ziarului Actualitatea Din 2010 este fondatorul și directorul revistei actualitatea literară A publicat în: Algoritm literar, Alternanțe (Germania), Apostrof, Arca, Arcadia, Argeș, Ateneu, Banat, Cafeneaua literară, ComUnique, Conta, Convorbiri literare, Cuvinte românești, Destine literare (Canada), Familia, Fereastra, Flacăra, Hyperion, Levure littéraire ((France-USA-Germany)), Libertatea (Serbia), Luceafărul, Lumina literară și artistică, Lumină Lină (SUA), Orient latin, Origini România (Spania), Orizont, Poesis Internațional, Pro Saeculum, Ramuri, Reflex, România literară, Român în lume (Spania), Semne, Steaua, Surâsul Bucovinei, Vatra, Tomis, Tribuna. Volume apărute: * Visul în lucru, Editura Litera, București, 1979 * Cartea poeților (volum colectiv), Editura Lugojpress, 1994 * Mergere înainte, Editura Lugojpress,...
266 poezii, 0 proze
Marian Nicolae TOMI
Născut la Brașov, am urmat școala generalaă în com Hărman (Brașov), Brașov, Boița (Sibiu)și Sibiu, Liceul O. Goga din Sibiu și facultatea de Filologie-Istorie, secția istorie, a Univ. Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. De la absolvire sunt profesor la Vișeu de Sus (Maramureș). Aici am funcționat între 1973-1990 la școli generale, iar din 1990 până astăzi la Liceul Teoretic Bogdan Vodă. Sunt căsătorit și am trei copii (unul decedat în 2005). Am scris încă din anii '70, când am și debutat în presa literară (Tribuna, Cronica, Transilvania), dar abia din 2001 m-am ocupat serios de literartură. Așa am reușit să public 7 volume de poezie, 2 volume de proză și 2 cărți de istorie, poeme de-ale mele regăsindu-se în mai multe antologii și reviste din țară, Japonia, Serbia, SUA.
2 poezii, 0 proze
Margareta Cemârtan-Spânu
Margareta Cemârtan s-a năsut în 1942 la 19 noiembrie, la Mihăilenii Vechi, județul Bălți. În 1949 este deportată în Siberia și se întoarce în satul natal în 1956. În 2002 publică trei eseuri – “Mărul”, “Mustangii” și “Lupii”, iar în 2006 “Lupii (Amintiri din copilărie)”. Grigore Vieru: ”Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență.” Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operațiunii secrete „IUG”, desfășurată de autoritățile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl și fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani și jumătate. Au fost urcați cu toții în mașini militare, în...
0 poezii, 0 proze
Andrei Tarkovski
ANDREI TARKOVSKI s-a născut pe 4 aprilie 1932 la Zavrajie, în regiunea Ivanovo, Rusia. Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica, pictura, sculptura, limba arabă și a lucrat în Siberia, în geologie. În 1956 a fost admis la VGIK (institutul Central de Cinematografie al URSS) de la Moscova, unde a studiat la clasa lui Mihail Romm. Atunci, sub influența neorealismului italian, a realizat primele scurtmetraje. Regizorul, pe care Ingmar Bergman îl considera cel mai mare regizor, inventator al unui nou limbaj cinematografic, ce surprinde "viața ca vis", s-a stins din viață la 54 de ani, departe de țara natală, la cîteva luni de la terminarea filmului Sacrificiul. A fost înmormîntat într-un cimitir pentru emigranții ruși în Sainte-Genevieve-des-Bois, Paris. Filmografie Compresorul și vioara - scurtmetraj pentru licența în cinematografie Copilăria lui Ivan Andrei Rubliov Solaris Oglinda Călăuza Nostalgia Sacrificiul Autobiografie Sculptînd în timp
0 poezii, 0 proze
Mariana Stratulat
Poetă, prozatoare, jurnalistă, autoare de piese de teatru şi literatură pentru copii Născută la 20 iunie 1977, în Vârşeţ, Serbia Studii: 2019–2020: Absolvă studiile de masterat la Școala de Înalte Studii de Specialitate pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț cu nota medie 10,00. Mentor: prof. univ. dr. Brânduşa Juică 2022: Se înscrie la Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Domeniul de specializare: Ştiinţe umaniste/Filologie. Titlul tezei de doctorat: Aspecte culturale ale românilor din Serbia în paginile săptămânalului „Libertatea”. Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Otilia Hedeşan 2010: Absolvă cursurile Școlii de Vară de Jurnalism organizate de Centrul de Jurnalism din Româneşti, comuna Tomeşti, judeţul Timiş. Cursurile au fost conduse de scriitorul și criticul literar Marian Odangiu, președinte al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. Activitatea profesională 2020: La 26 octombrie, în baza Deciziei Consiliului de administrație...
50 poezii, 0 proze
Festivalul Filmului European
de Dana Banu
În perioada 8-30 mai se desfășoară la București, Craiova, Timișoara, Iași cea de-a XII-a ediție a Festivalului Filmului European. Veți putea viziona în premieră filme din 25 de țări: Austria, Belgia,...
Porcul românesc
de Eugen Galateanu
Domnului VT , „Ce porc este omul acesta...” rostește plină de o nedisimulată admirație Georgeta Trosnescu , drăguțica de la casierie către Amalia Tufiș-Luminiș, omoloaga sa de la compartimentul PUA...
Copii din ziua de azi
de Brenda Stress
Și iată că lucrurile luară curând o întorsătură cu totul și cu totul neașteptată, și aceasta într-un timp extrem de sacru, când rugăciunile acapulcanelor se succedau fără întrerupere una după alta....
Awards of the Bulgarian Haiku Club
de Corneliu Traian Atanasiu
Multe concursuri de haiku au loc în cadrul unor evenimente mai complexe, fiind asociate altor manifestări pentru a realiza un grupaj mai atrăgător și mai colorat. Radioul bulgar a realizat anul...
Lanruj de viaje
de Ilie Iordache
imi prind parul in coada si ma imaginez in mii de ipostaze dintre care cea care ma atrage cea mai tare e in semintunericul din dublin. trebuie sa aleg intre hidosenia interesanta si banalitate. in...
Cine sunt eu ?
de paul diana gabriela
\"Porii deschisi ai existentei lasau crevasa timpului inghetat sa picure lumina in miasma vulcanica a indoielii.\" Asa isi spuse, recitind, ultimul rand al gandurilor sale. Citase din el necititul,...
