"La Provence, toujours !" – 23929 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Luc de Clapiers Vauvenargues
1715 6 august Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues,s-a nascut la Aix-en-Provence (Franta). Nu se cunosc amanuntele despre anii copilariei celui care avea sa ajunga unul dintre marii moralisti. 1720 In Aix izbucneste o cumplita epidemie de ciuma. Primar al orasului era tatal lui Vauvenargues, Josep de Clapiers. Molima a bantuit aproape un an si a facut peste sapte mii de victime; datorita darzeniei, curajului si abnegatiei primarului, a fost insa curmata, iar jafurile care au terorizat alte tinuturi nu s-au putut dezlantui la Aix. Pentru aceste merite, tatal lui Luc avea sa primeasca, in 1722, o pensie de 3000 de livre si titlul de marchiz. 1731 Firav, cu o sanatate subreda, blajin si excesiv de sfios, tanarul Luc trebuie sa fi studiat, o vreme, la colegiul Royal-Bourbon, tinut de iezuiti; dar se pare ca prin 1731 a fost nevoit intrerupa studiile, ramanand sa le completeze acasa, singur, sau cu ajutorul vreunui profesor particular. Judecand dupa scrisul lui, avea ceva cunostinte de...
12 poezii, 0 proze
Émile Zola
Émile Zola (n.2 aprilie 1840 – d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al școlii naturaliste și o figură majoră a eliberării politice a Franței. Născut la Paris, fiu al unui inginer italian, Émile Zola și-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence și a învățat la Collège Burbon. La vârsta de 18 ani s-a întors la Paris unde a studiat la Lycée Saint-Louis. După ce a lucrat în diverse posturi de funcționar mărunt a început să scrie pentru coloana literară a unui ziar. Controversat de la bun început, el nu și-a ascuns disprețul față de Napoleon al III-lea al Franței, care s-a folosit de a doua revoluție franceză ca de un vehicul pentru a deveni împărat. Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquart. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, urmărește influența eredității asupra violenței, alcoolismului și prostituției în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougon și infamii...
3 poezii, 0 proze
Germain Nouveau
Germain Nouveau est l'aîné des 4 enfants de Félicien Nouveau (1826-1884) et de Marie Silvy (1832-1858). Germain Nouveau perd sa mère alors qu'il n'a que sept ans. Il est élevé par son grand-père. Après une enfance à Aix-en-Provence et des études qu'il effectue au petit séminaire, pensant même à embrasser la prêtrise, et après une année d’enseignement au lycée de Marseille en 1871-1872, Nouveau s'installe à Paris à l’automne 1872. Il publie son premier poème, "Sonnet d’été", dans La Renaissance artistique et littéraire, revue d’Émile Blémont et fait connaissance de Mallarmé, de Jean Richepin et les « Vivants » (Ponchon…) qui se réunissent au café Tabourey. Il fréquente aussi les zutistes, fait la connaissance de Charles Cros avec lequel il collabore à la rédaction des Dixains réalistes qui tournent en dérision les parnassiens. Il découvre dans l’Album zutique les poèmes laissés par Rimbaud et Verlaine, qui ont quitté la capitale depuis juillet 1872. Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,...
7 poezii, 0 proze
Roberto Juarroz
Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...
9 poezii, 0 proze
Gatien Lapointe
Poète, professeur et éditeur (Sainte-Justine-de-Dorchester, 18 décembre 1931 -- Trois-Rivières, 15 septembre 1983). Surtout connu pour son Ode au Saint-Laurent, il est aussi l'auteur d'une oeuvre abondante regroupant une dizaine de recueils. Il étudie d'abord au Petit séminaire de Québec, puis à l'École des arts graphiques de Montréal et à l'Université de Montréal, où il obtient une maîtrise en littérature. Il publie Jour malaisé en 1953 et Otages de la joie deux ans plus tard. Il voyage ensuite en Europe de 1956 à 1962 et suit des cours au Collège de France et à la Sorbonne. En 1962, on lui décerne le prix du Club des poètes pour Le Temps premier. De retour au Québec, il mérite le prix Du Maurier, le prix de la province de Québec et le PRIX LITTÉRAIRE DU GOUVERNEUR GÉNÉRAL pour l'Ode au Saint-Laurent, parue en 1963. Il est à nouveau récipiendaire du prix de la province de Québec en 1967 pour Le Premier Mot. Il enseigne alors au collège militaire, à Saint-Jean-sur-Richelieu. Il...
28 poezii, 0 proze
Robert Ganzo
Robert Ganzo (1898 - 1995) est un poète d’origine vénézuélienne d'expression française. Né à Caracas, il passe son adolescence à Bruxelles, puis s'installe à Paris comme bouquiniste, et libraire. Engagé dans les combats de la Résistance, fait prisonnier, il s’évade.La poésie de Robert Ganzo, limpide, superbe, d’une grande pureté formelle, a des allures de viatique tant elle se révèle intense et douce, à la fois luxuriante et cristalline. Elle est tout entière d’évidence, d’envoûtement, sans le moindre hermétisme, vouée à la célébration de la présence humaine, de l’amour et du monde. Le poète Robert Ganzo fut aussi auteur dramatique, archéologue (préhistorien), peintre et marin. Bibliographie 1937-Orénoque 1940-Lespugue 1941-Rivière 1942-Rivière 1947-Langage 1951-Colère 1954-Résurgences Recueils rèunis dans L'Oeuvre poétique éditée chez Gallimard en 1997 « Tes yeux appris aux paysages je les apprends en ce matin immuable à travers les âges et sans doute à jamais atteint. Déjà les mots...
1 poezii, 0 proze
Géo Norge
Norge, pseudonyme de Georges Mogin, né le 2 juin 1898 à Bruxelles et décédé le 25 octobre 1990 à Mougins, est un poète belge francophone . L'auteur signait initialement Géo Norge, mais a tôt modifié son nom en Norge, nom sous lequel il a publié la quasi totalité de son œuvre, et sous lequel il désirait être connu. Le nom de Géo ou Geo Norge se retrouve toutefois souvent dans les bibliographies, dans la mesure où la présence d'un prénom est plus conforme aux habitudes de ces dernières. Georges Mogin est né le 2 juin 1898 à Molenbeek-Saint-Jean (Bruxelles) au sein d'une famille bourgeoise. Son père est d'origine française (il est le descendant d'un protestant ayant fui la France après la révocation de l'Édit de Nantes). Il fait ses études classiques au collège Saint-Michel puis à l'École allemande. D'un premier mariage, en 1918, naîtra un fils, l'écrivain Jean Mogin (qui sera l'époux de la poétesse Lucienne Desnoues). Pendant 34 ans, il sera représentant de commerce en textiles pour...
1 poezii, 0 proze
Serge Brussolo
Au milieu des années 80, Serge Brussolo éclate comme une bombe dans le paysage de la science-fiction française. Ecrivain prolifique alimentant la collection \"anticipation\" du Fleuve Noir mais publié aussi dans la collection \"Présence du futur\" de Denoël, Brussolo attire les feux de l\'actualité et se crée un fidèle public de fans. Il est vrai que Brussolo apporte une perspective nouvelle à la science-fiction française, une autre dimension : celle de la folie et de la démesure. Fourmillant d\'idées, ses romans de science-fiction explorent jusqu\'à l\'absurde les conséquences d\'hypothèses folles amenant le développement de sociétés démentes, la situation la plus banale devenant vite un cauchemar, l\'homme n\'étant plus qu\'un fétu balloté au gré des visions hallucinées de l\'auteur. Brussolo n\'hésite pas non plus à laisser à ses romans des fins ouvertes ou dramatiques pour le héros, amenant la surprise et une cassure par rapport au quasi-nécessaire...
4 poezii, 0 proze
Boris Vian
Boris Vian (n. 10 martie 1920, Ville-d'Avray — d. 23 iunie 1959, Paris) a fost scriitor francez, poet, dramaturg, romancier, traducător, inginer, inventator, trompetist și comentator muzical. A publicat, de asemenea și sub pseudonimul Vernon Sullivan sau Bison Ravi, Baron Visi sau Brisavion (anagramele numelui său). Boris Vian s-a născut în 1920 la Ville d’Array, lângă Paris, într-o familie burgheză, ca fiu al lui Paul Vian, beneficiarul unei rente care reușea să asigure cu ușurință nevoile financiare ale întregii familii și al Yvonne Woldermar Ravenez, care provenea la rândul ei dintr-o familie înstărită. La 5 ani, Boris știe să scrie și să citească, la 8 ani i-a citit deja pe Corneille, Racine și Molière. La vârsta de 12 ani a contactat o febră reumatică urmată de tifos, boli care-i vor marca sănătatea pentru întreaga viață. La vârsta de 17 ani a învățat să cânte la trompetă. A studiat la Liceul Versailles și și-a luat diploma în inginerie civilă în 1942. A debutat în 1943 cu...
6 poezii, 0 proze
Ion Dezideriu Sîrbu
Ion Desideriu Sîrbu (n. 28 iunie 1919, în Petrila, județul Hunedoara, în familia unui miner — d. 17 septembrie 1989 la Craiova) este un romancier, eseist, filozof, profesor de filozofie român, autor de literatură de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj și, după cum declara el însuși, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiție muncitorească foarte veche. Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor și mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferențiar universitar din țară. Este însă scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care îl consideră un filozof cu idei reacționare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunț abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat. După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni...
0 poezii, 0 proze
top secret
de Marina Nicolaev
îi scriam pe colțul zilei doar abrevieri despre cealaltă parte din mine Rouleau, B., Villages et faubourgs de l'ancien Paris: histoire d'un espace urbain, Paris, 1985 el decora noaptea într-o păpădie...
Sindromul - VI -
de Emil Iliescu
Trecuseră două luni de la fatidicul accident și Claudiu se simțea mai refăcut. Se gândea tot mai serios să meargă pentru câteva zile să vadă cum decurgeau săpăturile la castrul unde avusese revelația...
Dealul lui Horia Bernea si Mont Sainte-Victoire al lui Paul Cezanne
de Veronica Pavel Lerner
Cei doi pictori s-au născut în țări diferite, la un secol unul de altul: Paul Cezanne (1839-1906) în Franța, Horia Bernea (1938-2000) în România. Au avut însă aceeași dragoste pentru un singur deal...
impunere fără stânjenire
de Constantin Enianu
Paul Cézanne s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți impresioniști. Lista celor care i-au cumpărat pânzele, exprimându-și și admirația, e plină de pictori de aceeași talie – Monet, Gaugain,...
Deconstrucția Avangardei, al 2-lea interviu cu poetul YZ
de Yigru Zeltil
\"Lacrimosa preciosa velum, delirul albului furnir cămila conturnată în acustic miel în boarea serilor de cox prin fiorul cărților, ahh pergamentul dox cu policarul încordat cât praștie goală te sun...
tablou cu maci în Provence
de Blesneag Stefan Ionut
“lasă puțin cartea” îmi zicea eram în lanul de maci mâinile ei erau roșii de floare, ucigașe, cursese timpul prin ele nu-l mai căutam pe jos, nu mai avea rost căzuse cu pagini desfăcute și petale...
