Căutare

Stejărel Ionescu, s-a născut în Ardeal, în lunca Mureșului, la poalele Cușmei Dacilor, sub Măgura Uroiului aproape de Simeria în 05.11.1955, din părinți intelectuali, mama contabilă, iar tatăl, tehnician normator. Copilăria și-a petrecut-o în satul său natal de pe malul Mureșului. Deoarece nu s-au înțeles părinții au divorțat când avea șase ani. Și a rămas să fie crescut de mamă . Clasele primare le-a făcut în satul său, Uroi ,iar cele gimnaziale și primele clase de liceu în Simeria. La vârsta de 17 ani s-a mutat cu întreaga familie la Deva, unde a terminat și ultimile două clase de liceu, la Colegiul Național Decebal De scris s-a apucat destul de târziu, la aproape 22 ani pe când își satisfăcea stagiul militar. Așa se face că prima poezie ce a scris-o întitulată „Dor de țară”, i-a apărut la gazeta de perete a unității militare unde își satisfăcea stagiul militar, și într-una din revistele de profil ale armatei, din București. Între 1976-1977, a avut probleme cu...

15 poezii, 0 proze

Mihai Tița

o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/

30 poezii, 0 proze

ȘD

Ștefania David

membră Zona Nouă membră The Chocolate House "dacă universul viselor, pe care îl numim lume, este aidoma unei case pe a cărei poartă pătrundem stăpâniți de deruta lunaticului, literaturile, la rândul lor, se aseamănă cu ceasurile de perete atârnate în odăile acestei case, ale cărei rosturi dorim să le deprindem. Acum: 1. Este absurd să afirmi că unul sau altul dintre ceasurile cu tic-tac aflate în odăile acestei case a viselor arată sau nu ora care se cuvine. 2. La fel de absurd este să afirmi că vreunul dintre ceasurile din odăile cu pricina se află cu cinci ore înaintea altuia, pentru că, potrivit aceleiași logici, se poate, totodată, deduce că același ceas este cu șapte ore în urmă. 3. Este la fel de absurd să chibzuiești că cel de-al doilea ceas îl imită pe primul, pornind de la faptul că, la un timp oarecare după ce unul dintre ceasuri indică ora nouă și treizeci și cinci de minute, alt ceas din casă indică tot ora nouă și treizeci și cinci de minute." Orhan Pamuk - Cartea neagră

1 poezii, 0 proze

todor adrian

Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.

60 poezii, 0 proze

Théodore de Banville

Etienne Jean Baptiste Claude Théodore Faullain de Banville, né le 14 mars 1823 à Moulins (Allier) et mort le 13 mars 1891 à Paris, est un poète, dramaturge et critique français. Célèbre pour les Odes funambulesques et les Exilés, il est surnommé le poète du bonheur. Ami de Victor Hugo, de Charles Baudelaire et de Théophile Gautier, il est considéré dès son vivant comme l’un des plus éminents poètes de son époque. Il a notamment découvert le talent naissant d’Arthur Rimbaud. Banville unit dans son œuvre le romantisme et le parnasse (dont il fut l’un des chefs de file). Il professait un amour exclusif de la beauté et la limpidité universelle de l’acte poétique, s’opposant à la fois à la poésie réaliste et à la dégénérescence du romantisme, face auxquelles il affirmait sa foi en la pureté de la création artistique. Œuvres * 1843, Les Cariatides (recueil de poésie), salué par Charles Baudelaire. * 1846, Les Stalactites (recueil de poésie). * 1856, Odelettes (recueil de poésie) * 1857,...

8 poezii, 0 proze

costea florin

Nascut langa o oarecare 'Ozana' dintr un loc uitat de Dumnezeu sunt un oarecare pretendent la o viata mai tihnita. Numele sunt neimportante precum si aceasta asa zisa biografie. Cel ce sunt prin cel ce am fost poate incapea intr un anunt de mica publicitate din rubrica 'obiecte disparute'. Viata este o ironie prea fina pentru a fi conceputa intr o compunere formala mai ales cand este la inceput! Fara a fi goala dar nici prea plina, in amalgamul trairii universale nu poate avea decat tonul impus de acesta pe de o parte si consistenta unei umbre pe de alta parte. Din fericire puterea cuvantului este cu atat mai mare cu cat este folosit in scopul deja conferit celui ce 'graieste'.

1 poezii, 0 proze

ana

Cred ca sunt, de fapt sunt mai mult ca sigura ca sunt cea mai "tanara" din toti de aici, si nu am pretentia la un mare succes al creatiilor mele. Oricum, din cauza varstei (12 ani si 8 luni!) sunt intr-un clar dezavantaj fata de restu lumii, varsta multora depasind triplul varstei mele. Sunt in clasa a VII-a, in scoala generala. (una din cele mai bune din Bucuresti). Am fost la olimpiade la romana din clasa a V-a si la fiecare am luat cate un premiu. Ma simt nasol cu poeziile mele pe langa unele pe care le-am citit din site-ul asta... Si mai multe poezii sunt mai vechi, adica le-am scris inainte sa ma inregistrez pe site.

3 poezii, 0 proze

Juan de Jáuregui

Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...

1 poezii, 0 proze

Gonzalo Rojas

Gonzalo Rojas (1917) Poeta nacido en Lebu, Chile. Inicia su itinerario poético como miembro del grupo surrealista Mandrágora entre los años 1939 y 1941. En 1948 publica su primera colección de poemas, La miseria del hombre. Después siguieron Contra la muerte (1964), Oscuro (1977), Transtierro (1979), Del relámpago (1981), 50 poemas (1982), El alumbrado (1986), Materia de testamento (1988), Desocupado lector (1990), Río turbio (1996), y dos recopilaciones: Antología de aire (1991) y Poesía selecta (1997). Ha recibido el Premio de la Sociedad de Escritores de Chile, el Premio Reina Sofía de Poesía Iberoamericana (1992) y el Premio José Hernández (1997), además del Premio Octavio Paz de Poesía y Ensayo (1998) y el Premio Cervantes (2003). Pertenece a la dinastía de los más intensos poetas en lengua española y su obra parca y rigurosa discurre incesante desde 1938. Ha sido traducido al francés, inglés, alemán e italiano entre otras lenguas. © epdlp * Pero yo soy el viento que sopla sobre...

15 poezii, 0 proze

Yolanda Lagos

Poetă chiliană, născută în 1929. Yolanda Lagos Garay (Ancud, 1929) es autora de “Poemas del archipiélago” (1959); “Preludio para las sombras” (1960-1967); “La red invisible” (1984); “Tiempo cautivo” (1988). Pertenece a la Sociedad de Escritores de Chile.

2 poezii, 0 proze

La Perete

de Ciobanu Vlad

~La perete~ Decor initial: - El in dreapta scenei pe un scaun inalt de bar, in fata unei oglinzi inalte cu o chitara in mana; - Ea, in stanga scenei, intinsa pe jos sub un perete lat pe care sunt...

Atelier

oglinzi cu fața la perete

de Vasile Munteanu

nu am să spun nimănui niciodată frate – mai micul mai marele sau identicul se află în mine cu aripi de pasăre phoenix și capul de câine între ele sufletul meu ninge cristal neînțeles de a fi și a...

Cu fata la perete

de Roxana Lungu

Noaptea se prelingea singură Pe sticla ferestrei. Dimineața era murdară și grea ca șorțul bucătăresei gătind pentru pușcăriași. O țigare ardea Deșănțat de cuminte Peste liniștea crudă, Gîndurile se...

Golul de la perete

de Voicu Tudor

Puteai fi aleasa ce cântă sub ziduri, Ce face să-i crească bisericii riduri. E bine acum să adormi cu o groapă? Și nu cu mormanul de oase și apă, De carne crescută pe-ascuns în tutun... Cu golul...

cu fața la perete

de Macovei Costel

pe timpuri mă culcam cu spatele la perete și eram pregătit să-i sar la gât dar ea nu mă căuta. nu îi eram în listă astăzi patul e tot mai mare și tot mai rece parcă nici așteptarea nu mai are aceeași...