"Intelegand dorinta..." – 844 rezultate
0.02 secundeMeilisearchPatrick
Cateodata poti si obosi intelegand atatea despre lume. Si crezi ca te relaxezi scriind
5 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
Georg Trakl
Poet austriac, născut la 3 februarie 1887 (la exact 5 ani de la nașterea lui James Joyce) în Salzburg, ca fiu al lui Tobias Trakl, comerciant șvab de proveniență bănățeană, și al Mariei Trakl; gimnaziul și liceul la Salzburg, cu două clase repetate; fire hipersensibilă, maladivă, citește mult, fiind impresionat mai cu seamă de Baudelaire și Dostoievski; încă din adolescență vădește înclinații spre alcool și droguri, nutrind și un puternic sentiment de dragoste pentru una dintre surori, Grete; la terminarea școlii intră practicant la o farmacie (1904-1908), în timpul liber complăcându-se într-o boemă obositoare, dar fondând și un club literar, lăsându-se antrenat în escapade nocturne, dar găsind și răgazul de a scrie poezie și teatru; în 1908 se înscrie la Universitatea din Viena unde obține, în 1910, diploma de farmacist; în 1911 îl cunoaște pe Ludwig von Ficker, editorul unei publicații de prestigiu, „Der Brenner”, la Innsbruck, care, intuind valoarea poetului și înțelegându-i...
261 poezii, 0 proze
Intelegand dorinta...
de Fluerașu Petre
O pasare se-nalta in curcubeul de argint tu canti prin sange o romanta si stai privind si plangi si vezi cum aripile bat cum soarele parca te arde ea este simbol adorat si un Icar care nu cade Tu...
Fantasme
de viorel ploesteanu
Dezmeticit oarecum de semnătura din josul scrisorii și înțelegând că nu este vorba nicidecum de fosta lui soție, Remus și-a privit lung și cu ochi de bărbat de astă dată, secretara. A fost surprins...
primeneală
de Stanica Ilie Viorel
ți-ai ascuns copilăria în grădină lângă prun din miezul lumii tu înțelegând minunea din gustul dăruit nu știai că și prunii mor așa ai aflat cât de amar este fructul din om dulce n-a mai rămas nicio...
Y^(Pitagora)
de Mihaela Muraru - Mândrea
(Pitagora) Y Noi, călători prin lumile ascunse de dincolo de iriși, ne înrobeam celulei planetare și-n sângele încins de Soare ne bălăceam ființele de aer iar jugul cărnii ne prindea sperjur și-n...
Fantasticul în epopeea medievală
de Stefan Lucian Muresanu
Fantasticul în epopeea medievală (eseu) Capitolul I Introducere \"Se poate scrie într-o anumită formă istoria universală pe baza, nu a faptelor, ci a cărților, fiindcă fără îndoială că și cărțile...
Plutesc...
de Balan Florentina Daniela
Plutesc spre nori pufosi de-amor, Pe-o raza calda de simtire, Mi-e sufletul un calator, Spre zari atinse de privire. Plutesc in lumea ta si a mea, O lume noua de iubire, Cu-n cer si-o stea in calea...
frate de cruce
de Cătălin Al DOAMNEI
estimp domnul mâcnea împlinea 75 de ani desăvârșita vârstă a înțelepciunii numai eu cu dinescu n-am mai ajuns la vetrișoaia deși, între pământeni, eram singurii pregătiți în trasul cu arcul cu săgeți...
Vieti paralele
de Paul Pietraru
Câtă disperare! Cât non sens! Masa este între noi, masa din lemn masiv, veche de cincizeci de ani, privirea lui pierdută, absentă, știu, cred că știu ce gândește acest bătrân de nouăzeci de ani... în...
Inima fără trup
de Camelia Oprița
Țara fără Apărare Astăzi, România e țara rămasă fără apărare, un trunchi golaș, uitat de foșnetul coroanei, o inimă bătând în afara trupului, înstrăinată de propriul sânge. Unde sunt mugurii ce aveau...
Oglinda si pendulul 2
de Cristian Vasiliu
O fărâmă din mine cel de atunci tot a rămas, rătăcită cine știe pe unde, jenantă ca un ghimpe insinuat în talpă ce-l simți doar atunci când calci mai apăsat. Și cu acea parte din mine nu am făcut...
Momentul zero al Andreei
de un_gand
„Foarte târziu în viață – și numai după ce trece prin multe încercări – învață omul, când își vede tovarășul slab și prăbușit, să-l compătimească, să-i întindă o mână de ajutor, fără un sentiment...
Iluzia puterii, sau o scurtă disertație asupra democrației
de Fluerașu Petre
Omul modern nu mai are timp să trăiască. Paleta ființativă s-a extins, iar o experiență de tip exhaustiv este astăzi imposibilă. În trecut puteai să aspiri la cunoașterea supremă (evident, înțelegând...
„A exista înseamnă a suferi, a suferi înseamnă a exista...”
de Jalba Dumitru I.
Cu toate că teza conduce oarecum la ideea mazochismului total (omul vrea să trăiască, deci să existe), ea nu reprezintă o voință umană, ci o parte a vieții necontrolată de către om – predestinarea....
Sunet transparent
de Patrascu Andreea
Secundă cu secundă viața noastră este invadată de întrebări. Unele sunt esențiale dintr-un anumit punct de vedere, altele sunt considerate banale și de cele mai multe ori nu le găsim răspunsul....
Povestea nebunului
de Gabriela Frantz
Povestea nebunului * Eternul vagabont În zdrențuite țoale, Înconjurat de câini Și corbi ce-i dau târcoale, Cu un baston în mână Și-averea-ntr-o boccea, Pășește-n urma celor De dinaintea sa, Călătoria...
Infinitul de dincoace
de Zavalic Antonia-Luiza
Atunci când te iubesc, se fac degete urme pe șoaptele-mi aburite de respirația ta, lăsându-ți mesaje descifrabile în îngheț, când visurile plăsmuite de mâini obosite vor fi de mult învinse de...
Însemnări
de Zburlea Ariana
acum asemăn clapele unui pian trist, cu diviziunea ploii picurând pe piatra neînsemnată -undeva pe-o cale lungă, alee nefructificată- de un rece superficial, din mână de om sfădit. și atât de mult...
