"Inspirându-mă" – 487 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAmneziA
De ce oare/de ce oare/doamne de ce oare dc esti roman tre` sa fi stigmatizat peste hotare/de ce oare/de ce oare/doamne ce ma doare/caci atunci cand ei construiau catedrale/noi aparam crestinatatea la dunare in zale/ Cum p... mea sa nu`i urasc pe cei far` de cultura care mai mereu ne iau la p.../catalogandu`ne pe toti drept niste hoti........./trebie sa`mi percepi soundu` literalmente/caci sunt cantaret de rap eminamente/finalmente/mi`am scris istoria pe 4 pergamente desigur ca cele mai frumoase momente/etologii m`au privit si s`au crucit/m`au catalogat drept un savant/insa nu`i adevarat,doar modu` meu de viata este eclatant,uneori derutant alteori socant/...alerg bezmetic inspirand morbid`aroma`cetii/caci sunt bantuit de blestematu` dar al vietii/....Nu pot sa mai iubesc..caci oamenii sunt la fel ca si shogunii/iar eu ma zbat far` de putere in cusca de cristal a ratiunii.(extract from one of my future projects..this is Unda`ground abstract hiphop)
2 poezii, 0 proze
Jacques Tahureau
Jacques Tahureau Écrivain français (Le Mans 1527 – v. 1555). Il prit part aux guerres d\'Italie ; de retour en France, il se lia d\'amitié avec J.-A. de Baïf et se familiarisa, grâce à ce dernier, avec la doctrine et la pratique de la jeune école de la Pléiade. Il mourut l\'année même de son mariage, en 1555. Il avait, en 1554, édité un recueil de poèmes pétrarquisants, les Sonnets, Odes et Mignardises amoureuses de l\'Admirée. Mais ce sont les Dialogues, publiés après sa mort en 1565, qui constituent la part de son œuvre la plus originale. S\'inspirant du philosophe grec Démocrite, il s\'y livre, au nom de la raison, à une critique systématique et impitoyable de toutes les « folies » humaines : après celle de l\'amour (à quoi est consacrée la plus grande partie du Premier Dialogue) vient celle des diverses impostures dont se sont rendus coupables au cours de l\'Histoire les nobles, les hommes de loi, les médecins, les astrologues, les alchimistes, et, pour finir, ceux qu\'il appelle...
1 poezii, 0 proze
Inspirându-mă
de Ștefan Petrea
Tenebra apelor de timp te neagă Nu eşti acolo, vremii în umbrire Cu chipul tău de abur lin, subţire Ce în teluric n-are nici o vlagă. Prin veci e blânda ta împărăţire Şi nefăptura ta de fum întreagă...
OARE, MA SCUFUND?
de Mihai LEONTE
Mă scufund în visuri ireale, Încât am devenit complet abstract, Hotărârile mele atât de magistrale Au rupt ale realului vast contact. Inspirându-mă din spații siderale Lunec cu visul în marele neant....
... pe bune...
de Miclăuș Silvestru
de nenumărate ori a fost inventată și reinventată roata băgată până și în plugușor ultimul dintre inventatori este sinele meu ce sinea mea eu de ce nu aș fi inspirându-mă din mișcarea titirezului și...
se făcea că eram poet genial
de enea gela
pe o listă de așteptare cititorii iscăleau caligrafic numele și prenumele să prindă loc la Cărturești când lansam cartea îi pusesem titlul S.S.Titanic inspirându-mă după numele bărcilor de salvare de...
spre casa
de x
Treceam prin cenusia toamna/pe sub copacii tristi ca mine/cate clipe am numarat pierdute/atatea zile mi s-au scurs cernute/anii am refuzat sa-i numar ca-i prea trist/si e pacat sa-mi tulbur starea de...
Ori de câte ori „am ucis” pe cineva, am făcut-o cu seriozitate
de Gabriel Dragnea
„Ori de câte ori „am ucis” pe cineva, am făcut-o cu seriozitate” interviu cu scriitorul Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) În vârstă de 83 de ani, autor a multor romane polițiste, de spionaj și...
Anii cinematografului (III)
de Ghinea Nouras Cristian
Videla, Viola, Galtieri –cântăreți de operă? Telenovelas și războiul din Falkland Paradoxal, și telenovelele, deja inventate, dar pe care românii le-au descoperit după mișcarea din ’89, au fost tot...
Iubirea
de Tania Kub
Iubirea?... Tu… mângâie-i splendoarea, dar nu te-ndrăgosti!... Nu-i da… gândind-o… putere-asupra ta, decât… când inspirându-i magic dansul… până în adâncuri, vei știi să o expiri senin, când… iar...
Uitându-mă la trecut
de nicolae costel alin
Uitându-mă la trecut Era trecut de vârstă majoratului și parcă își dorea să exploreze și el lumea din afară curții unde își petrecuse copilăria, fusese un copil cuminte crescut de bunica lui după...
Teatrul alegoric de inspirație existențialistă al lui Marin Sorescu
de Dragoș Vișan
Elaborată de Marin Sorescu încă din anul 1965, “Iona” este o dramă în patru tablouri, o piesă alegorică despre viață, moarte și calea depășirii absurdității de a fi. Într-un fel, toată dramaturgia...
Scurt istoric al masoneriei
de Cezar C. Viziniuck
Pe 24 iunie - solstițiu de vară și ziua Sf. Ioan - al anului 1717, patru loje londoneze s-au unit în Goose and Gridiron Tavern situată în St. Paul\'s Churchian și au format Marea Lojă Engleză (The...
\"Împărăția cu trăznăi\" în direct din \"Big Mamou\"
de Irina Iacovescu
Tabiribum, tabiribam! S-au deschis a doua oară porțile \"Împărăției\" și am reușit să aflu câteva din \"secretele\" ei. \"Toți suntem un pic nebuni\", după cum spunea cineva, deci acest ținut s-ar...
Dom Juan de Molière sau autenticitatea cunoașterii
de Liana Mares
Dom Juan de Molière sau autenticitatea cunoașterii Unul dintre simbolurile vitalității meridionale, mitul lui Don Juan aparține Evului Mediu. El apare pentru întâia dată sub o variantă literară...
Necesitatea clipei
de Maria Ranga
Dacă m-ai întreba ce este clipa n-aș ști ce să-ți răspund, dar aș reclama cu insistență nevoia ei. Nevoia de a o avea? De a o trăi? Dar ea este! Este! „A fi” înseamnă „a exista”, deci, implicit, „a...
Dansatoarea
de Florea Ana-Maria
Sunt o simpla dansatoare, Incercand sa ma castig pe mine insami Printre fete palide, ametite si entuziaste. Nu imi vei sti niciodata chipul adevarat, Nu vei sti cine sunt, ce vreau... Nici vei afla...
Zooistorii (1-5)
de Dragoș Vișan
1. Chira cu creasta mare și „Durduliile” Tatu Iubito_Una, ne povestim deja în această seară, inspirându-ne după cărțile de joc primite în pachete verde-brotăcel de la Mega Image, imaginare întâmplări...
Navalnica
de pop romeo
Azi nu ti-am dedicat nici un vers si ma simt golit de ramurile de laur, ma cuprind fantasme de diamant, si mi-a impietrit gandul ce ma ridica catre tine. Azi nu am chemat poezia si apele au crescut...
uneori sângele miroase a iarbă
de Rodica Lupu
niciun efort nu-mi îngreunează memoria ca tăcerea ce urcă prin gând câteodată mă umple de încredere oarbă să merg până unde lumina asfaltează aleile viselor iar cuvintele cresc după ploaie...
