"Insetata de verde" – 11484 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGhita Ana-Maria
Am sa las asta pe seama actelor mele viitoare iar de ele ma vor va face vrednica, altii imi vor scrie viata asa cum alti ochi pot vedea mai clar cand razbat din exterior(probabil vre-un nepot plictisit ce se uita in albumul de familie). Pana atunci caut insetata izvorul.
12 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Victor Doman
Sunt student la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii de Constructii Bucuresti, iar liceul l-am facut la Colegiul National Vlaicu-Voda. Am trait copilaria intr-un oras minunat, cu verdeata si cu liniste, cu o manastire faimoasa si cu o legenda pe masura : Curtea de Arges. Orasul acesta este o adevarata Gradina Eden, dar asa cum se intampla intotdeauna in viata, nu mi-am dat seama de cat de minunat este decat dupa ce am ajuns la Bucuresti. Perioada liceului a fost una foarte tulbure, una a cautarii de sine - care nici acum nu a incetat, in care am trecut de la a fi cel mai aprig ateu, cu o teorie bine pusa la punct, la a fi un om cat mai spiritual. Acum perioada studentiei...
1 poezii, 0 proze
George Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
Alina Grozea
Geamană, de mijloc de zodie. Duală, se spune. Sfâșiată între doua euri, spun eu. Deloc parșivă - sper - contrazicând astfel prejudecățile legate de configurația planetelor. Ingineră - printr-o conjunctură de sfârșit de ani comuniști. Editor cu sufletul, dar si pe salariu. Tristă. Nu pentru ca e inteligent și la modă, ci pentru că nu pot să mă abțin. Cinică - pot să ma abțin, dar nu vreau. Sarcastică. Îmi iese, câteodată, însă e un joc cu focul. Isteață - mai degrabă speculativă, decât spontană. Cu tupeu - nu-mi doresc, deși aș avea nevoie. Orgolioasă - prea mult și prea cu cine nu merită crizele mele de personalitate. Mândră - cât să mă umflu în pene, de multe ori, și să mă simt nedreptățită, de la fel de multe ori. Frumoasă - spun cei care mă iubesc, și stim că iubirea nu stă bine cu vederea. Rea - neintenționat. Răutăcioasă - intenționat. Optimistă - mereu. Pesimistă - de câte ori mă întreabă cineva. Timidă. Punctuală. Luptatoare. Leneșă - la modul boem. Harnică - atât cât să-mi...
14 poezii, 0 proze
Eugen Ștefănescu-Est
Eugen Ștefănescu-Est s-a născut în Craiova, în 2 martie 1881, fiul maestrului de muzică Gh. Ștefănescu și al Eufrosinei Negoescu. Școala primară și liceul la Ploiești, apoi la București, la liceul "Sf. Sava". Câteva clase le urmează și în particular. Licențiat în drept, în 1904. Magistrat în Teleorman și Dolj, între 1906-1909. Apoi avocat, înscris în baroul de Prahova (1910), transferat în baroul de Ilfov (1923). Portărel-șef la tribunalul Buzău (1931), Brașov (1933), Alba (1934). Demisionat la 17 sep. 1934. De prin 1952 și-a pierdut total vederea, iar absența sa din viața literară a făcut pe mulți să-l considere mort. Scriitorul a încetat din viață la vârsta de 99 de ani, la 2 martie 1980, fiind înmormântat în ziua de 5 martie la Cimitirul „Eternitatea” din Galați Opere: „Zaza” (roman), „Școala dragostei” (roman, 1938), „Femei moderne” (roman,1939), „Abdulah și frumoasa Azad” (povestiri, 1939), „Zastra, fachirul” (1941), „Păunașul codrilor” (1941), „Crăiasa Liana” (1946). "Poeme",...
6 poezii, 0 proze
Lelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
la ce bun?
Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...
1 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Anton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
Insetata de verde
de Nicolae Maria
Când prea mi-e soare m-așez sub verde și beau însetată sensul apei din rădăcina copacului... atunci se întâmpla ceva neobișnuit un fel de fermentare și dizolvare într-un verde....înverzănd.
Declaratie de dragoste
de Dara Blu
...Dragostea mea înflorită printre pleoape neadormite, pentru tine acopăr patul pământului cu flori albe picurându-mi din tâmple. Să te sărut, Să mă topesc Și să trăiesc Uimirea zăpezilor albastre....
Scrisoare copilei de atunci
de Ștefania Pușcalãu
Te știu de multă vreme, copilă… Zâmbetul tău nevinovat și seninul ochilor cerești, ce priveau cu sfială în pământ, sunt cele mai de preț amintiri de atunci. Erai crinul plecat sub greutatea propriei...
Greierașul
de Nusa Adriana Neacșu
Tăcerea serii își așternea încet-încetvalul peste curtea inundată de verdeață. Căldura zilei se lăsase la pământ, apăsată de răcoarea înserării. Dar liniștea fusese tulburată de un sunet duios și...
Piticul de cireș
de Paul Bogdan
Piticul de cireș Era un pitic singuratic de cireș. Așa i-a spus lumina aceea când, într-o dimineață de februarie, s-a născut la rădăcina unui cireș sălbatic. Trecuseră multe primăveri peste el, atât...
rafturi
de Maria Gheorghe
Fata cu scrisori în păr își acordă vioara dintr-o atingere de arcuș pe corzile pictorului care locuiește vis-à-vis de mare.................. Tu ce mai faci, părere? Mai trec din ieri în iară prin...
poem de sine stătător
de ștefan ciobanu
de astăzi mă fac om o chestie lată ce ocupă mult loc și există este o meserie cu miros de cruce nu mai vreau apartamente cu miros de vecini îmi ajunge o cămașă cu trei nasturi și un capișon pentru...
Pui de sticleți
de Dragoș Vișan
M-ai aflat, lângă un gard de piatră, m-ai luat în palmă, mi-ai dat apă curată și-o mică râmă, am strâns-o bine în cioc, m-ai pus sus în salcâmul cu scorburi de unde căzusem, dar cuibul din care...
remembering
de Laurențiu Belizan
ochii miros concentric umorile ultimelor tale spasme pielea privește însetată răbojul ridurilor prin toți porii gustativi trompa lui eustachio se umple de verdele palid al irisului tău simțurile mele...
Satul meu
de Silviu Somesanu
Nopțile albe, satul coboară în genunchi de pe deal. Stelele se joacă deasupra viilor și luna însetată de întuneric, sus pe creasta pădurii de stejari luminează vesel turla bisericii. Pomii înfloriți,...
