Iñigo López de Mendoza

Don Íñigo López de Mendoza y de la Vega, Marquis of Santillana (August 19, 1398 - March 25, 1458) was a Castilian poet who held an important position in society and Literature during the reign of John II of Castile. He was born at Carrión de los Condes in Old Castile to a noble family which figured prominently in the arts. His grandfather, Pedro González de Mendoza, and his father, Diego Hurtado de Mendoza Admiral of Castile, were both poets with close ties to the great literary figures of the time: Chancellor Lopez de Ayala, Fernán Pérez de Guzmán and Gomez Manrique. His mother, Doña Leonor de la Vega, was a wealthy heiress belonging to the House of de la Vega. Lopez de Mendoza's father died when he was five years old, which brought his family into financial difficulties. Part of his childhood was spent living in his grandmother's household, and in the home of his uncle, the future Archbishop of Toledo. As a youth, he spent time in the court king Alfonso V of Aragón, where...

1 poezii, 0 proze

Garcilaso de la Vega

Garcilaso de la Vega (Toledo, entre 1498 —quizá algunos años antes a partir de 1494— y 1503 – Le Muy, Condado de Niza, Ducado de Saboya, 14 de octubre de 1536) fue un poeta y militar español del Siglo de Oro, considerado uno de los escritores en español más grandes de la historia. *** Garcilaso de la Vega (n. 1501 sau 1503, Toledo - d. 14 octombrie 1536, Le muy, Franța) a fost un poet și militar din „Secolul de aur” spaniol. Este considerat unul din cei mai mari scriitori de expresie spaniolă din istorie. Garcilaso de la Vega era descendent, din partea tatălui, a lui Íñigo López de Mendoza, marchiz de Santillana, iar, din partea mamei, a lui Fernán Pérez de Guzmán. S-a născut probabil la Toledo, conform unora în 1501, și a altora în 1503. A rămas orfan de tată și a primit o educație riguroasă la Curte, unde l-a cunoscut în 1519 pe cel care avea să fie bunul său prieten, cavalerul catalan Juan Boscán. Cu siguranță că lui Boscán i se datorează aprecierea pe care Garcilaso o avea...

1 poezii, 0 proze

Francisco de Quevedo

Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...

2 poezii, 0 proze

Vicente Blasco Ibanez

S-a născut la Valencia, pe 29 ianuarie 1867, adus fiind pe lume de Ramona Ibáñez, soția comerciantului Gaspar Blanco. A urmat cursurile facultății de drept la Universitatea din Valencia. Licența pe care a obtinut-o in 1888 nu i-a folosit la nimic, din simplul motiv că nu a practicat niciodată dreptul. Încă de pe vremea studentiei a fost pasionat de literatura și politica. Si tot in vremea studentiei, daca nu cumva mai devreme (dar în această privință izvoarele sunt sărace în informații) și-a descoperit pasiunea pentru femei. Această ultimă sferă de interes a lui Ibáñez nu ar trebui tratată cu superficialitate, macar din respect pentru energia pe care a consumat-o iubind si scriind despre femei. Din păcate, despre femeile din viața sa nu sunt multe lucruri de povestit aici. Sursele sunt sărace la acest capitol. A fost căsătorit cu Maria Blasco del Cacho, fiica magistratului Rafael Blasco, dar, se-nțelege, aceasta a fost doar un subiect al pasiunii sale, căci numărul real al...

0 poezii, 0 proze

Gutierre de Cetina

Gutierre de Cetina (Sevilla, 1520 - México, 1557), poeta español del Renacimiento y del Siglo de Oro español De familia noble y acomodada, vivió largo tiempo en Italia, donde fue soldado a las órdenes de Carlos I. En ese país entró en contacto con la lírica petrarquista que tanto habría de influir en él; leyó a Tansillo, Ludovico Ariosto y Pietro Bembo, pero su lírica se inspira fundamentalmente en la del toscano Francesco Petrarca, en la del valenciano Ausiàs March y en la del toledano Garcilaso de la Vega. Pasó mucho tiempo en la corte del príncipe de Ascoli, al que dedicó numerosas poemas, y frecuentó también a Luis de Leyva y al insigne humanista y poeta Diego Hurtado de Mendoza. Adoptó el sobrenombre pastoril de Vandalio y compuso un cancionero petrarquista a una hermosa Laura que cabe identificar con Laura Gonzaga. A tal dama está dedicado el famoso madrigal que ha pasado a todas las antologías de la poesía en castellano: Ojos claros, serenos, si de un dulce mirar...

1 poezii, 0 proze

Camilo José Cela

Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1989. Camilo José Cela (n. 11 mai 1916, Iria Flavia, Padron, Coruña – d. 17 ianuarie 2002, Madrid) a fost un scriitor spaniol. Camilo José Cela s-a născut în 1916 la Iria Flavia, dar peste cîțiva ani familia sa se mută în Madrid, oraș care va marca profund atît personalitatea, cît și opera scriitorului. S-a înscris la facultatea de medicină, pe care a abandonat-o pentru a asista la cursurile noii înființate facultăți de literatură și filozofie. Începe să scrie primele poeme. Se înrolază de partea franchiștilor în războiul civil spaniol (1936-1939), în timpul căruia este rănit. După întoarcerea acasă, începe să aibă o atitudine independentă și provocatoare, respingând dictatura lui Franco, asemeni prietenului său Ernest Hemingway. Pe plan literar, această stare de spirit i-a corespuns adoptarea stilului literar numit "tremendismo" (cuvânt luat din limbajul corridei), care este caracterizat prin descrierea parții întunecate a...

0 poezii, 0 proze

Elias Canetti

Elias Canetti (n. 25 iulie 1905, Ruse, Bulgaria – d. 14 august 1994 Zürich) a fost un scriitor evreu de origine bulgară, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. Elias Canetti a fost fiul unui comerciant evreu din Rusciuc (astăzi Ruse). Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați din Spania în 1492. Inițial numele familiei fusese Cañete, după numele unui sat din Spania. Elias și-a petrecut anii copilăriei, între 1905 și 1911, în Rusciuk până când familia s-a strămutat in Anglia. În 1912, tatăl său a murit subit și, în același an, mama sa s-a mutat cu copiii la Viena. Canetti a învățat germana la insistențele mamei sale. Ea însăși i-a predat lecții de germană. Până atunci, Canetti vorbise ladino (limba maternă a mamei), bulgara, engleza și puțină franceză (pe ultimele două le studiase în anul petrecut în Anglia). Ulterior, familia s-a mutat întâi la Zürich (1916-1921) și apoi din 1924 în Germania, unde Canetti a absolvit liceul. Canetti s-a întors la Viena în 1924...

0 poezii, 0 proze

I. M. Rascu

10 poezii, 0 proze

I. Heliade Radulescu

0 poezii, 0 proze