"Horă de mai du-te-n" – 10310 rezultate
0.03 secundeMeilisearchHorațiu Ioan Lașcu
n. 8 mai 1964, Iași – m. 23 oct. 1997, Botoșani Poet și publicist. Și-a petrecut copilăria în comuna Stâncești, jud. Botoșani, unde parcurge și cursurile școlii primare (1970-1974). Studiile gimnaziale la Școala Generală „Octav Băncilă” (1974-1978) și liceale la Liceul Pedagogic, secția filologie-istorie (tr. I, 1978-1980) și Liceul de filologie-istorie „Mihai Eminescu” din Botoșani (1980-1982); Facultatea de Filologie-Istorie, secția română, a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1983-1987). Primii trei ani după absolvirea studiilor și-i petrece la catedră, ca profesor de limba și literatura română, la Școala Generală Todireni, jud. Botoșani (1987-1990); redactor la Gazeta de Botoșani (1990-1991); pentru scurt timp revine la activitatea didactică, predând limba franceză la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”; fondator al revistei de poezie Agora (1992-1995, în colab.), redactor la revista de cultură Hyperion-caiete botoșănene...
2 poezii, 0 proze
HLhera lucian
scriu de mai multi ani(2007)...am crescut intr-o familie de cititori si am fost educat sa citesc...am castigat dea lungul anilor 2007-2010 mai multe concursuri,atat fagarasene, cat si judetene...l-m cunoscut pe insusi Adrian Paunescu care ma numit critic junior si care a fost si este pentru mine o pata de cerneala in literatura romana...momentan louiesc la sibiu dar sunt colaborator la doua cercuri literare din Fagaras...
44 poezii, 0 proze
IVIon Vitner
Ion Vitner (n. 19 august 1914, București, d. 1991) este un scriitor și critic român asociat cu proletcultismul. Chiar dacă primele sale volume de versuri sunt asociate cu avangarda, ele sunt tot în spiritul literaturii proletare de mai târziu... Opere * Octombrie, 1932 (publicat sub numele de Ion Wittner) * Supremul adevăr, editura unu, București, 1933 (ediție hors-commerce cu un portret de M. Grünspan și cu un autoportret-colaj de autor; publicat sub numele de Ion Wittner) * Critica criticii, 1949 * Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949 * Fronturile de luptă ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1949 * Influența clasei muncitoare în opera lui Eminescu și Caragiale, 1949 * Poezia lui A. Toma, 1950 * Viața și opera lui D. Th. Neculuță, Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., București, 1950 * Problema moștenirii literare, 1952 * Eminescu, Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1955 * Un mare scriitor al Chinei de Azi: Go Mo-Jo, Editura de Stat pentru...
1 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
NHNedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
HZHoria Zilieru
Horia Zilieru (n. 21 mai 1933, la Racovița, Argeș) este un poet și filolog român. A fost secretar responsabil de redacție la Iașiul literar. * Florile cornului tânăr: Versuri, Editura pentru Litreatură, 1961 (cu prefață de Otilia Cazimir) * Orfeu îndrăgostit, Editura pentru Literatură, 1966 * Alcor, Editura Tineretului, 1967 * Iarna erotică, Editura Tineretului, 1969 * Umbra paradisului. Elegii, Junimea, 1970 * Nunțile efemere, Junimea, 1972 * Orfeu plângând-o pe Eurydice, Albatros, 1973 * Cartea de copilprie, Junimea, 1974 * Astralia. Poeme de dragoste, Junimea, 1976 (copertă de Mihai Bujdei și fotografie de Vasile Blendea) * Fiul lui Eros și alte poezii, Junimea, 1978 (copertă de arh. Vasile Bujdei) * Oglinda de ceață, Cartea Românească, 1979 (copertă de C. Grigoriu) * Orfeon, Junimea, 1980 * Addenda la un fals tratat de iubire, Junimea, 1983 (postfață de Marian Popa) * Roza eternă, Cartea Românească, 1984 * Doamna mea, eternitatea, Junimea, 1987 * Fulgerul și cenușa. Poeme,...
5 poezii, 0 proze
HBHoria Bonciu
Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iași, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut și sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian și a scris poeme și romane experimentale. A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mișcării expresioniste. Nu și-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare. Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului. Opere * Lada cu năluci, 1932 * Eu și Orientul, 1933 * Poemele către Ead, 1933 * Bagaj, 1934 * Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936 * Brom, 1939 * Requiem, 1945 * Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecția "Restituiri", Editura Dacia,...
1 poezii, 0 proze
AGAndrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
Horia SABO
Nascut in 1986, in Targu Mures, intr-o famililei de intelectuali, bu bunicul Prof. Univ. Ing, o familie de romani puri, dovada facand-o prenumele meu "Horia". In 2002 m-am angajat la o gazeta maramureseana, locul unde s-a deschis drumul literaturi pentru mine. Chemarea spre stilou a fost evidenta de la o varsta frageda, moment in care compuneam mult. Astazi colaborez cu mai multe reviste literare din Romania si Franta.
1 poezii, 0 proze
HFHoria Furtună
Născut la Focșani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună și al Plautinei Speranța Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în București, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licențiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" și editat în colecția \"Cărțile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulțumire către cei doi tineri poeți. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în țară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară și mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" și \"Democrația\", în 1916, activitate continuată și după război. Deputat, prefect, director teatral, conferențiar la radio (1939-1947). Autor de...
3 poezii, 0 proze
Horă de mai du-te-n
de Doru Mihail
Ascuţind, ascuţind, ascuţind şuriul pe os Pân’ la plăsele plictisul Dansându-te-n sus şi în jos Rumegând, rumegând, rumegând orzoaica uscată Mânzeşte a râs, încreţească-ţi-se fleanca spurcată...
rotocoale de fum
de diana dumitraciuc
fiecare muc de țigară deschide în trup un soare nou în coajă pe care o rupi plin de dor să descoperi pielea de copil fiecare foc naște o sete întinzi mâna fierbinte spre golul din apă mâna cealaltă...
Cuțitul
de Florentina-Loredana Dalian
- Nu te duce, Ioaneee! Nu te duce, mă, că-i drumu’ rău! Femeia striga așa cum strigă femeile de la țară, cu-n soi de disperare și, totodată, cu resemnare-n glas, știind bine că nu se pot pune contra...
Ședințomania sau I-e rușine omenirii să ne spună nouă oameni
de george geafir
„Fiecare epocă își are bufonii ei”, răsună un gând al lui Nimeni, un gând care-l muncea de mai multă vreme. „Dacă, ieri, bufonii mimau prostia sau nebunia - precum bufonul Regelui Lear sau Hamlet,...
Jurnalul unui naiv. (I)
de adrian rentea
M-a abordat pentru prima data la bar, pe când îmi comandam o bere. M-a bătut ușor pe umăr și mi-a zâmbit timid. N-am știut cum să reacționez așa că mi-am luat berea și m-am întors la prietenii mei....
Autograf pe o joaca
de Bogdan Vulcan
Într-o horă ne jucăm Diacritice-nvățăm Intră unul, iese altul Trei domnițe cu vin fiert Vai cum mă mai doare-n piept Adorați-aș pasii galbeni Patru fire-nfipte-n vers. Tu nu vezi că nu mai ies? De...
Proxima - Partea întâi: „O misiune specială”
de Cornelia Georgescu
*4. Prietena lui Nistor. Ei mai rămaseră câtva timp împreună, concentrându-se asupra studierii celor 30 de fişe. Primul care dădu semne că ar dori să se retragă era Nistor, care se tot foia pe...
O zi memorabilă!
de Claudiu Constantin
Am fost prins! M-au prins, nenorociții...! M-au ars la buzunare! Epoca mea de glorie s-a încheiat... Nu vă speriați, încă nu m-au prins cu adevăratele afaceri necurate, ci pur și simplu m-au prins...
Cine l-a corupt pe Lucifer?
de Claudia Minela Petre
Când Dracu\' era un îngerel frumușel, în armata Domnului, s-a gândit că i-ar plăcea să fie și el adulat, ca stăpânul său. Lucifer și-a făcut mintenaș bocceluța și-a coborât cu picioarele pe pământ. A...
De vorbă cu o ...minune
de Stroia Gheorghe
Era odată, că de n-ar fi...nu s-ar povesti, o pădure mare și bogată la marginea unei cetăți minunate, stăpânite de un mare vrăjitor. Și era un vrăjitor bun, care tot timpul se gândea cum să ajute pe...