"Giurgiu-esti" – 846 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DLDoru Lascarache
Doru Lascarache ing. ...de ceva timp in Giurgiu 47 ani / 20/01/1965 delascarache@yahoo.co.uk Scriu de plăcere, pentru că este de unde. Cu bănuiala mai trăiești, cu certitudinea mai greu. Cat trăiești,înveți - apoi mori și uiți tot. Timpul există ca să nu se intample toate deodată. Acasă este acolo unde ești imbrătișat. Cand l-am anunțat pe tata ca mă insor mi-a zis "Bine, dar să nu se mai repete". In viată e bine să fii cuminte, dar să nu exagerezi ! Dragostea, hrana si un loc unde sa poti locui, astea fac oamneii fericiti. Daca vezi pe casa un coș, nu da fuga la dermatolog. Viata ne ofera de toate ...dar nu ne este permis sa luam chiar ce vrem. Sunt cine vreau, oriunde, oricand..!! Bogat e cel care nu-si doreste mai mult de cat are. "Libertatea este dreptul de a le spune, oamenilor, ceea ce nu vor să audă !" - George Orwell
182 poezii, 0 proze
NCNicolae Crevedia
Nicolae Crevedia este pseudonimul lui Nicolae Cârstea. S-a născut la 24 noiembrie 1902 la Crevedia Mare, fostul județ Vlașca (actualmente județul Giurgiu), de unde și-a luat și pseudonimul de Crevedia și a decedat la 5 noiembrie 1978, la București. A fost un prozator și poet român, care a valorificat limbajul dialectal. S-a remarcat de-asemenea ca epigramist de valoare. În poezie e de substanță oarecum argheziană-eseniană, în timp ce proza e influențată de stilul lui Minulescu. A fost tatăl secret al lui Eugen Barbu. Opera: Epigrame, București, 1930; • Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; • Bulgări și stele, București, 1933; • Dragoste cu termen redus, București, 1934; • Buruieni de dragoste, București, 1936; • Maria, București, 1938; • Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; • Versuri, București, 1968; • Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii • Antologia epigramei românești, introducerea editorului, București, 1933 (în colaborare cu A.C. Calotescu-Neicu); • Epigramiști...
10 poezii, 0 proze
TVTudor Vianu
Tudor Vianu (n. 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, Giurgiu - d. 21 mai 1964, București) a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Căsătorit cu Elena Vianu (1911 - 1965). Fiul său, Ion Vianu, este un cunoscut medic psihiatru și scriitor. Fiica sa, Maria Alexandrescu Vianu, este un istoric al artei antice și arheolog. În anul 1915 devine student la Facultatea de Filosofie și Drept din București. Obține titlul de doctor în filosofie al Universității din Tübingen. În perioada de doctorat a purtat o corespondență susținută, punctată de întâlniri amicale, cu prietenul său din liceu, poetul Ion Barbu, care studia matematica la Göttingen. Creația lui a acoperit exact patru decenii: de la apariția în 1924, în germană, a volumului de debut, totodată și primul său studiu de estetică, valorificare a tezei sale de doctorat susținută la Facultatea de Filozofie Eberhard Karl a Universității din...
6 poezii, 0 proze
PGPetre Ghelmez
Petre Ghelmez (n. 2 martie 1932, Gogoșari, Județul Vlașca (interbelic) (azi județul Giurgiu) – d. 2001) a fost un poet, scriitor pentru copii, publicist, editor. Urmează școala primară în comuna natală, liceul teoretic Ion Maiorescu din Giurgiu, Facultatea de română-istorie, în cadrul Institutului Pedagogic din București și apoi Facultatea de Filologie a Universității București, al cărei licențiat este, din 1959. După terminarea studiilor devine, pe rând, redactor la ziarul Scânteia tineretului, redactor-șef adjunct la revistele pentru copii Luminița, Arici Pogonici, Cutezătorii, apoi director la Editura Albatros (1970-1974), redactor-șef al revistei Tribuna României (1974-1990) și director al magazinului pentru copii Ariel (1993-1995). Debutul în presa literară a avut loc în iunie 1955, cu poezia Despărțire de sat, în revista Tânărul scriitor, iar debutul editorial, în 1967, cu volumul de versuri Germinații, în colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură. A colaborat la revistele...
6 poezii, 0 proze
ECEnache Corina
S-a născut la 2 octombrie 1987 într-o familie de intelectuali, în satul Novaci, județul Giurgiu. Școala primară și gimnaziul, le-a absolvit la Școala Generală Numărul 4 Popești. Tatăl învățător, și mama contabil. Mama, mare iubitoare de cărți, a îndrumat-o spre citit, iar bunul Dumnezeu a făcut să îmbrățișeze arta numită poezie. Tatăl său a încurajat-o și a reușit să devină una dintre multele surse de inspirație, și singura sursă pentru poeziile sentimentale. Cei care au ajutat-o foarte mult și i-au dat întotdeauna încredere în sine au fost profesorii săi. A debutat în anul 2003 la concursul de creație literară „ Noi și Europa”, la care spre surprinderea sa a câștigat premiul al treilea. Pentru ea poezia este o oază de scăpare, din lumea aceasta de gheață. A încercat de multe ori să renunțe la scris, dar nu a reușit. Totul o ducea spre foaie și pix. Lumea pare mai bună când îți găsești vocația, toți te privesc altfel. Acum nu o să mai încerce să renunțe pentru că nu va reuși....
9 poezii, 0 proze
MSMihail Sabin
Mihai Sabin (pseudonimul lui Misu Schechter) s-a născut la 25 august 1935 în Cernăuți. Provine dintr-o familie de funcționari iar sărind peste timp, în 1953, îl aflăm în postura celui ce termină Școala medie tehnică mecanică de la Giurgiu. După alți patru ani va fi absolventul Facultății de Filologie din București, secția de germană. Între 1957 și 1962 e profesor la Liceul de Băieți din Bacău, apoi pentru o perioadă de doi ani, metodist la Casa Regională a Creației Populare. Perioada 1964-1974, în care este redactor la revista "Ateneu", îl impune pe scena literaturii contemporane. În ultimul an al vieții sale este director adjunct al Teatrului Dramatic Bacovia. Debutul și-l face în 1961, într-o culegere literară ocazională din Bacău iar debutul editorial va fi marcat odată cu volumul "Întreținerea focului", în 1968. Chiar de la apariția acestuia, poetul promovează o lirică intelectualistă în care îngustează aria emoției directe, odată cu refuzul etalării lipsite de discreție și de...
2 poezii, 0 proze
EBEmanoil Bucuța
Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, București) a fost un scriitor și biolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", G. Călinescu l-a introdus la categoria poeților intimiști, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Poetul cântă micul univers casnic, "cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cântece de leagăn" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Proza sa este caracterizată de critic ca fiind "dioramatică". Opere * Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cântece de...
2 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
PAPetrescu Andreea-Ioana
M-am nascut intr-un oras superb, parte din mandria nationala. Am trait printre romani si asta ma bucura. Fericirea mi-am gasit-o, mi-am pierdut-o si mi-am regasit-o aici. Am avut parte de un invatator care si-a iubit elevii ca pe copiii lui; ne-a oferit totul si i-am dat totul. Domnului Brebenea Ion, ("domnu`" nostru), ii purtam si ii vom purta mereu, noi, elevii dansului, un mare respect, admiratie si-l vom indragi pentru totdeauna. Toti profesorii m-au marcat profund si merita fiecare in parte aprecierea mea si nu numai. (Domnul Margalina, Domnul Giurgiu etc.) Am absolvit Colegiul National "Alexandru Lahovari", printre oameni mari de viitor, sub indrumarea unor oameni de seama, dintre care tin sa mentionez numele domnilor profesori Mihail Voiculescu, Dusceac Radu, Ion Diaconescu si doamnelor profesoare Manuela Ioachim si Maria Bratu. In prezent studiez la Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, Universitatea "Babes-Bolyai", sectia Engleza-Japoneza. Marea mea pasiune este limba engleza,...
34 poezii, 0 proze
ISIon Sân-Giorgiu
Ion Sân-Giorgiu (n. 1893, Botoșani - d. 1950) a fost un scriitor român. A scris poezii apropiate de tradiționalism, piesele sale de teatru sunt însă, în parte, tributare expresionismului. A mai fost și critic, eseist, jurnalist, academician și politician de dreapta. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". În țară a fost condamnat la moarte într-un proces "in absentia", a murit însă în exil. Fiica sa, Ioana Sân-Giorgiu, a fost soția romancierului Vintilă Corbul. *** Ion Sân-Giorgiu (also known as Sîn-Giorgiu, Sângiorgiu or Sîngiorgiu; 1893–1950) was a Romanian modernist poet, dramatist, essayist, literary and art critic, also known as a journalist, academic, and fascist politician. He was notably the author of works on the Sturm und Drang phenomenon and the influence of Johann Wolfgang von Goethe. During his early years, he was influenced by Expressionism and contributed to the literary magazine Gândirea; he progressively moved towards support for the Iron Guard (the Legionary...
1 poezii, 0 proze
Giurgiu-esti
de Parfenie Iliieas
Hotar... Si batranul Felinar... Sarmanul Felinar... Si Galben... Si Brumar... La margine... La Hotar... Dar exista unul solitar... Dar... Fe-li-nar!!! Noaptea spinteca intunericul luminand Fata...
Când nu ești
de Roberta Giurgiu
Când nu ești Nu am nici o oglindă în cameră, Îmi întreb piciorul ce mai face, Îmi strig mâinile buimace de sub perne Pe numele mic. Când nu ești Număr cercurile care-mi coloreaza laptele Din bolul...
lumină închide ochi și moare
de andronache virgil-nicolae
întuneric latră pe drum câini în Brăila sau în Giurgiu noapte începe să umble dezbrăcată pe străzi unde se vede lumină închide ochii și moare lună se crapă ascunsă de stele că paharul strivit între...
Uriașii
de sorin golea
lumina a inundat satele judeţului giurgiu. prin căldura strălucitoare, aproape carnală, căutăm cetatea argedava, prima capitală a regelui burebista. o găsim în apropierea localităţii novaci. „aici...
“Romena” din Africa
de Vasile Arcanu
Deși pare ruptă dintr-un film de aventuri sau dintr-un roman, povestea de viață a Mariei Toma e pe cât se poate de reală. Și ești cu totul cuprins de lumea plină de mister a junglei africane în care...
Primul pas
de buga dorin
*Primul Pas* Dedicata in special copiilor de la Scoala Biblica din cadrul Misiunii Crestine de la Pietrosani - Teleorman, ce apartine de Biserica Crestina Baptista ,,Sfanta Treime” din Giurgiu. In...
Poveste fără sfârșit
de Ela Victoria Luca
El și Ela îți vorbesc șoptit despre cartea ta de poeme. În loc de prefață, și-au închipuit câteva fire de iubire în versuri despre cum ești tu când simți fără a pretinde. Fiindcă tu, Mădălina, tu...
Baba, soldatul,generalul
de elena gheorghiu
În satul Gogorița se găsea o bătrână celebră pe nume Rocada, mare meșteră-n vindecarea unor boli: de nervi, de leșin și de deochi. Faima ei depășise hotarele localității și ajunse până-n Giurgiu,...
La Cazane, pe Centură, și la Orșova pe gură
de Adrian Firica
Sunt convins că acum Dunărea, la intrarea-n România (la Orșova, cum se estimează-n ungurește), este controlată bine de Ildiko Olasz. Pe bune! Nu de alta, dar Șefu(afacerista!) Agenției de Control și...
Colibri: carcoteala clujeana
de Adriana Bochis
Sambata, 17 mai a.c., ne-am intalnit din nou sub semnul Colibri, de data aceasta in cotloanele clubului \"Insomnia\". Cu scopul anuntat si declarat de a carcoti... texte de pe site. Pentru a asigura...