"Frenesí" – 2125 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GPGiovanni Papini
Giovanni Papini (n. 9 ianuarie 1881, Florența — d. 8 iulie 1956, Florența) a fost un jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian. Giovanni Papini s-a născut în anul 1881 la Florența, fiu al lui Luigi Papini, fost soldat garibaldian, meșteșugar cu convingeri republicane și anticlericale, motiv pentru care mama sa, Erminia Cardini, a trebuit să-și boteze fiul pe ascuns. A avut o copilărie și o tinerețe solitare, compensate de pasiunea pentru lectură. În 1899 devine institutor, predă câtva timp și exercită și profesiunea de bibliotecar. Din fragedă tinerețe se angajează într-o frenetică activitate de scriitor, publicist și animator cultural și devine cu timpul un erudit autodidact. În 1900, împreună cu Giuseppe Prezzolini și Ettore Morselli, înființează o asociație de "liberi cugetători" (spiriti liberi), cu tendințe anarhice și idealiste. În anul 1903 scrie programul revistei nou apărute "Il Leonardo", cu puncte re referință în filosofia lui Friedrich Nietzsche și...
7 poezii, 0 proze
Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău. Prozator. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează publicistic peste doi ani,...
0 poezii, 0 proze
AUAlexandru Ungureanu
Alexandru Ungureanu (n. 7 ianuarie 1957, București - d. 11 octombrie 2004, Bacău a fost un prozator de science-fiction român. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică, își începe studiile în București, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează...
4 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
simfonie pentru mâna stângă
de tania cozianu
azi în starea nestării aleg la întâmplare un preludiu pentru voci egale un intro de chitară rece și scriu cu mâna stângă ultima compoziție pentru spaimă jumătatea mea verde lângă jumătatea mea albă...
Resignațiune
de Mihai Eminescu
Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi dee bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. Odată numai Maiul...
Apariție editorială/Le Berger de rochers
de Djamal Mahmoud
A apărut volumul de versuri, Le Berger de rochers(Păstorul de stânci), editura Clapas, Millau, Franța. Volumul a fost tradus în franceză de Nicole Pottier. Prefață:Nicole Pottier și Eugen Evu....
Frenetice
de Raluca Ciobanu
Am sa sparg Soarele cu dintii! Am sa musc din el ca dintr-un fruct oprit si am sa-mi chem pedeapsa:sa mor inecandu-ma cu lumina! Am sa sparg Soarele cu dintii! Si-am sa joc pe cioburile lui pana cand...
frenezie
de pop romeo
Freamatul versurilor cazute pe arcusul viorii ma teleporteaza in stari de clestar , frumos asezate de sus , din inima vantului , din soapta crevaselor marine , ca uitandu-ma lung la tine sa strig...
frenezie
de Andrei Horia Gheorghiu
dincolo de ultima gură de aer e un respiro, o pauză în care nimeni nu aplaudă decât din întâmplare. care sunt șansele ca două palme să se întâlnească involuntar m-ai întrebat începusei să aplauzi...
Frenes
de Gheorghe Ana
Atât a spus nebunul despre nebunia lui: ciorile întâi și doamna cu pălărie de fâș cu privirea câș mai apoi. Desprinderea de turbulențe, accident aviatic ridicol, neimportant. Demnentul luminează...
Frenezie de primavara
de Manolescu Gorun
Na c-a dat frenezia asta primăvăratică-n toți! Precum strechea. De la vlădică pân-la opincă. Bă-se-scu-tură trandafirii juisează când Tucă șou îl ia la mișto și-l pune să povestească cum a comandat o...
frenezie
de alice
am străbatut crestele cele mai înalte ale munților ca să fiu mai aproape de cer am dansat goală în văzul tuturor ca să mă eliberez de prejudecăți am iubit mulți bărbați ca să descopar că tu esti cel...
Frenezie*
de Djamal Mahmoud
e o forfotă mare miliarde de păsări se adună în stoluri în palmele mele sunt în travaliu acum strâng din dinți și tac, tac până îți voi auzi primul strigăt până îți voi da prima gură de lapte doar...
Frenezia axonilor terminali
de Stretch
pentru toate diminețile în care mi se pune o oglindă în față observ, analizez, fac economie de cuvinte prefer să-mi astup axonii terminali undeva sub țeastă azi au motive prea serioase de refulare...
frenezie
de FLOARE PETROV
figura mea e un semn metafizic zilnic sunt dornică de frenezie muzica mă transpune-n vis cosmic pentru regrete am o abnezie. ador expansiunile în univers în primăvara vieții renascentă mă smulg de la...
frenezie de Martie
de FLOARE PETROV
s-au întors cocorii la cuiburi iubite ninși de doruri pe aripi măiastre cântece se extind pe câmpii înflorite cerul îi acoperă cu iubiri albastre. e primăvară în vis și în dor zâmbetele înfloresc pe...
Frenezie
de ovidiu cristian dinica
chipul ei nu are nimic strălucitor, doar ochii neprețuit dar asemeni focului, este grăbită prea grăbită pentru a fi înțeleasă, nimic care să trădeze armonia trupului său, sânii precum florile de...
frenezie ritmată
de FLOARE PETROV
sunt mereu conectată cu îngerul meu îmi netezește drumul spre iluminare transfer mii de emoții într-un panseu explorând viața cu determinare. în calea fericirii nimic nu vreau să stea nu am să cad în...