"Foișorul cu vise - II -" – 2308 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIoan Cutova
CUTOVA, Ioan (n. 13 iulie 1919, Veria, Grecia - d. 17 mai 1992, Bistrița-Năsăud), poet. Fiu al Haidei și al lui Nicolae Cutova; I.C. face școala primară la Veria și Grebena, în școli românești, apoi în România, la Târgu Mureș, unde își încheie studiile liceale. A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din București în 1944. În 1945, alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol și Margareta Dorian, primește premiul pentru poezie al Editurii Forum. Comentând producția lirică a acestor poeți, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui I.C.: "Peisagiului exterior, de culoare industrală și proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuși, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspirații nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii și ale neființei". Scriind în limba română, în care fiorul liric este "atât de manifest, dar cu atâta luciditate temperat"...
1 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
UFUrsu Marian Florentin
Absolvent U.S.H. București - facultatea de Drept, Masterat pedagogic U.S.V.-Suceava - profesori. Poezia este lumina, fiorul, cerul albastru care ne înseninează uneori sufletul, printre nourii tot mai întunecați ai existenței.
665 poezii, 0 proze
Foișorul cu vise - II -
de Emil Iliescu
Intrasem în curtea d-nei Bachner pășind stângaci, cu teamă, căci știam de prin vecini mania ei dusă până la persecuție în ceea ce privește cultul florilor. Și, într-adevăr, peste tot erau numai...
Foișorul cu vise - V -
de Emil Iliescu
Caut azi printre ruinele casei ei și încerc să recompun topografia camerelor. Vreau să găsesc locul unde își avea dormitorul. Acolo unde am petrecut în compania muzicii și a albumelor de călătorie,...
Foișorul cu vise - V I I -
de Emil Iliescu
Scrisoarea în care îmi spunea – eu însă eram sigur că mă mințea – că nu poate veni în vara aceea în România putea să mă arunce din nou în brațele deznădejdii. Dar eram conștient că, orice aș fi...
Foișorul cu vise - V I I I -
de Emil Iliescu
Bineînțeles, că în afara unei singure vederi din țara florilor de cireș, și a câtorva din orașele europene străbătute, Fabiola nu a mai găsit de cuviință să-mi mai transmită măcar un palid cuvânt. Să...
Foișorul cu vise - X -
de Emil Iliescu
Îmi reamintesc toate aceste întâmplări aici, în foișor, pe băncuța mea și a Fabiolei, dar nu cred că fac o impietate. Anelie a însemnat atunci pentru mine cântecul de lebădă. Și întotdeauna ultimul...
Foișorul cu vise - XIII -
de Emil Iliescu
Eram din ce în ce mai confuz și mă simțeam ca un imbecil în fața acelui Leon Rastignac. Fiindcă bărbatul din fața mea purta în priviri durerea unei ființe lapidată pe nedrept de destin. Care nu putea...
Foișorul cu vise - XIV -
de Emil Iliescu
Întunericul se prinde cu degete lacome de trupul căzut al pereților ce înconjurau altădată cu taină universul în care Fabiola țesea zi de zi pânza de iubire ce ne legase demult. În foișor este tăcere...
Foișorul cu vise - XV -
de Emil Iliescu
Lassiter mi-a întins câteva hârtii, pe care Anelie mi le-a smuls imediat din mână. - Ce nevoie avem de niște hârțoage care să ne întărească și mai mult ceea ce știam dinainte...! a explodat ea...
Foișorul cu vise - I V -
de Emil Iliescu
Fabiola mă așteptase în acea zi să ies de la ore. Era parcă nerăbdătoare să mă vadă, căci mi-a ieșit în întâmpinare și m-a luat degajată de braț, dintre colegii mei de clasă. Nu ne mai feream acum de...
Foișorul cu vise - V I -
de Emil Iliescu
Nici nu știu când au trecut orele dimineții, aici, în foișor. Ca orice început de zi, cu speranțe și gânduri luminoase, așa a început și povestirea mea. Partea ei cea mai senină însă a trecut. Pășesc...
Și a răsărit
de Iulia Elize
— Și acum, tată? Ne întoarcem acasă?, întrebă, parcă de nicăieri, Malunai, parcă aruncând vorba aceea dintr-o copilăreală ori cochetărie iar foarte tânără, care percepuse cumva gândurile încâlcite...
Șarpele de aramă (XXI)
de Sorin Coadă
Ar fi vrut să aștearnă pe hârtie un roman de anticipație, pe baza ghicitului în bobi învățat de la bunica. Ironia sorții îl făcea să-și descopere doar trecutul aproape uitat. Se tortura inchizitorial...
poemele infierarii
de Gelu Magureanu
* născut dintr-un rest de vis în lumea intangibilă caut drumul spre inima ta de aceea ți-am smuls pietrele din ochi să le fac petale de stele în grădina mea poți deschide fereastra nu ușa când bat...
Primăvara pianistei
de Ionut Acrudoae
Ultimele insule albe pregăteau lansarea unei noi ere. O epocă a veridicului, a transcendenței. Copacii uscați, schelete ale unei ierni devastatoare, îmbrățișau cerul cu mii de binecuvântări...
everest
de nicolae silade
„To be, or not to be, that is the question” William Shakespeare I tom harvey a câștigat un porsche 911 carrera gts l-a vândut și a câștigat altul peste două zile o femeie din austria a comandat...
La izvor
de valeriu danalachi
Referitor la un anunț postat în pagină de sat basarabean Salut, Sătean cu Duh de Pământean!!! Revin la izvorul de la ferma veche... că mă ia teama să nu fie dat uitării. Astă postare va fi ”zvârlită”...
Anii cinematografului (V)
de Ghinea Nouras Cristian
Inspectorul Maigret și cana Regelui Carol I Oricum, îmi plăceau mistificările. Îl ascultam pe tata mare, zis nea Mircea, pentru a mia oară, vorbind despre țiganul care își făcuse rost de o pălărie...