"Flamură" – 361 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
NCNichifor Crainic
Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe. Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea". Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a...
24 poezii, 0 proze
GAGheorghe Azap
n. 26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, jud. Caraș-Severin. Poet. Studii liceale. A exercitat diverse profesii: vopsitor, expeditor forestier, voiajor comercial, învățător suplinitor, pictor de firme, muncitor necalificat (1959-1971); revine în satul natal (1972). Colaborează la: „Caraș-Severinul literar și artistic", „Flamura", „Timpul", „Luceafărul", „Orizont", „Drapelul roșu", „România literară", „Semenicul", „Steaua", „Transilvania", „Tribuna" etc. Volume publicate: Maria - o caterincă zbuciumată, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1975; Bocceluța cu plăpânde, versuri, București, Editura Albatros, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, versuri, București, Editura Albatros, 1978; Ețetera, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1979; Cântece ștrengărești, versuri, București, Cartea Românească, 1981; Cuib'șorul nostru de nicicând, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1982; Ultimul exemplar, versuri, București, Cartea Românească, 1987; Vreo carte (Curriculum vitae), versuri, Timișoara, Editura Marineasa,...
10 poezii, 0 proze
CBCristian Petru Balan
Sunt nascut la Sibiu, dar am trait mai mult in Prahova, la Ploiesti si prin apropiere (in orasul Boldesti-Scaieni). Tot la Ploiesti am urmat Liceul I.L. Caragiale, apoi Facultatea de Filologie din Bucuresti. Am fost profesor gr. I de limba romana pe la diferite scoli si licee din tara. Am debutat cu versuri la varsta de 19 ani in ziarul local prahovean "Flamura Prahovei", dar ulterior am publicat in numeroase alte ziare si reviste din tara si strainatate. Sunt autorul a numeroase carti - romane, versuri, scenarii - publicate in America si Romania, a unor picturi si sculpturi expuse public. In 1985 am emigrat politic cu familia in Austria, apoi in America, la Chicago si in suburbii, unde ma aflu cu familia de peste 20 de ani. Aici am functionat ca asistent la Colegiul Truman, apoi ca traducator pentru limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana si rusa la doua mari companii americane, succesiv. La Chicago am infiintat prima emisiune de televiziune in limba romana si am editat...
694 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
Marcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris și Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea-Dealului. În 1920, obține licența în drept și filozofie, cu orientare spre funcțiile publice și serviciul diplomatic, în care debutează ca atașat de legație pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce și foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomație (Varșovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat și scriitor. În 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din țară, se consacră în ultima perioadă a vieții sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, și în Arhivele Olteniei. A decedat la Craiova în...
4 poezii, 0 proze
Traian Păunescu-Ulmu
PÃUNESCU-ULMU, TRAIAN Profesor, poet, publicist N. 14 oct. 1903, Craiova - m. 1983, București. Cursurile primare și secundare le face la Colegiul Național Carol I din Craiova; Facultatea de Litere și Filosofie din București (1926) cu Magna cum laude; specializare în filologie romanică la Paris (1928). Din 1926 este profesor de limba română și franceză la Liceele Carol I, Gh. Chițu, D.A. Sturdza, Frații Buzești din Craiova până în 1939, când este transferat la București, unde a funcționat la mai multe școli până în 1967. Bibliograf principal la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Academiei (1964-1969). În 1932 face o călătorie la Constantinopole și pe coastele Asiei Mici. Pe lângă activitatea didactică și de creație, susține și o activitate publicistică. Împreună cu alți scriitori olteni (precum Vasile Voiculescu sau N.I. Herescu) a fondat și a condus revistele Flamura (1924-1925); Suflet Românesc (1926); Pleiada (1927-1928). Face parte din comitetul de conducere al revistelor...
1 poezii, 0 proze
AMA. Pop Marțian
N. 8 iun. 1897, Șerbănești, Nenciulești, Vâlcea – 14 ian. 1969, București. Numele de stare civilă: Atanasie V. Popescu. Clasele primare le urmează în satul natal, Bălcești și în Drăgășani (1904-1908), cursul inferior la Liceul Carol I din Craiova (1908-1912), continuând la Școala Superioră de Comerț (1912-1916). În timpul satisfacerii serviciului militar urmează Școala de Ofițeri de Rezervă din Dorohoi. Din 1918, când este avansat sublocotenent, se angajează în armată, la Școala de Ofițeri din Craiova. În paralel, urmeazã Conservatorul Cornetti din Craiova, clasa lui Al. Dem-Dan. Demisionează din armată (1922) și este angajat actor la Teatrul Național din Craiova. A fost secretar literar la Teatrul Național din Craiova, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (a fost și decan, o perioadă). A fost membru al Societății Scriitorilor Români. Debutează în revista Flamura din Craiova, iar primul său volum de versuri Serile cătunului, îi apare în 1929. A...
1 poezii, 0 proze
Vasile Blãnaru-Flamurã
1 poezii, 0 proze
Vasile Blãnaru-Flamurã
0 poezii, 0 proze
BFBuzoiu Flavia
Am abea 20 ani...cat de interesanta sa fi fost viata mea pana acum...visez si scriu....citesc si visez...ador marea, cerul...si pe el...
14 poezii, 0 proze
Flamură
de Petru Dudnic
Prin nopți de nesomn, prin crize Flamură fie-ți deviza: \"Nici o întrebare-n nemoarte Nu este, Nu, Interzisă\". (Revista \"Literatură și artă\", 13 Decembrie 1984)
flamura
de ovidiu cristian dinica
pe muchie de cuțit înveninat cuvânt ce urcă trist din anotimp în anotimp să fure iubirii stelele din cer nețărmuitul pas să-l facă tăcerii spre iertarea târzie află o flamură topită în apus
Martisor, pentru tine
de pop romeo
Flamura arzand in triunghi este inima ta, topita-n zapezi, lateralele ce le crezi sunt doar file din vieti paralele, cu tine dorul naste marginea lumii, secundele tac, inmiresmate de rime acolo unde...
Ciocârlia
de Roxana Preda
Iată vine timpul Cu flamură de flori De te-ar aduce câmpul Aș înflori în zori Și-aș fi nectarul care curge Pe buza ce-a murit uscată În poarta vântului ce plânge Revenirea mea uitată M-aș răsuci spre...
apus însingurat
de Murza Narcis Ioel
apus însingurat- flamura soarelui arde mocnit ...pe țărmurile toamnei las frunzelor durerea depărtării văzduh tăcut- cu pleoape umede acopăr pașii cocorilor ...sub cuiburi părăsite las pământului...
Sufletul
de Victor Felea
O zdreanță prăfuită E flamura mea N-am înălțat-o pentru voi Nu chem pe nimeni s-o urmeze E o flamură doar pentru consolarea proprie O zdreanță decolorată Așa ca să fie Și să nu zică lumea Că nu-mi...
vorbă
de Ștefan Petrea
cuvântul începe căi pe hârtie sub flamura încă Vieții nu-mi mai încăpeam nici în Ou Pasărea clocea finaluri fără vină
pat pe ocean
de Ursu Marian Florentin
patul meu e pe ocean fără flamură la catarg țara mea a plecat într-o zi de acasă
unde sunt
de Alexandru Despina
nu-mi atinge sanii albi de asteptare nu-mi sculpta in gand o noua flamura doar nemarginirea cu crini de abanos poate transforma un copil de marmora nu fa din liliac o floare banala chiar daca...
Mă-ta 1
de pavel paduraru
Să-ți bați în ținte ușa casei tale și să te înșiri ca o flamură neagră pe ea. Să înțelegi încă o dată că ești singur și rece ca plumpul și strivit ca aleea din parcul îngălbenit de-un verde-sur. Să...