"Filozofii la un pahar de țuică" – 10477 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
texte-filozofice
Texte Filozofice
EEpictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
GSGrigore Sălceanu
Grigore Sălceanu (n. 23 aprilie 1901, Galați- d. 19 iulie 1980, Constanța) a fost un poet și dramaturg român, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. După studiile primare de la Galați a continuat studiile liceale la Liceul Vasile Alecsandri din Galați, liceul Spiru Haret din Tulcea și Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța. Din 1922 a urmat Facultatea de Litere și Filozofie la Universitatea din București. În acest timp a frecventat și cenaclul literar condus de criticul Mihail Dragomirescu. A continuat studiile la Sorbona, unde a urmat cursurile unor profesori ca Daniel Mornet, André Le Breton, Gustave Michaud. După terminarea studiilor și întoarcerea în țară a fost numit profesor la Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, devenind titularul catedrei de limba franceză. Ca profesor, a început să colaboreze la revistele: Analele Dobrogei, Convorbiri literare, Ritmul vremii, Salonul literar, Făt-Frumos și Universul literar. În 1936 a întemeiat la Constanța un cenaclu...
3 poezii, 0 proze
TET.S. Eliot
Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...
26 poezii, 0 proze
APAlexandru Pintescu
Studii liceale la Baia Mare. Absolvent al Facultãtii de drept si al Facultãtii de filozofie din cadrul Universitãtii \"Babes-Bolyai\" din Cluj-Napoca. În timpul facultãtii a fost redactor la revistele Echinox si Viata studenteascã. Ca avocat în Satu Mare a participat la un stagiu de pregãtire în domeniul drepturilor omului. A predat la Colegiul de Drept al Universitãtii Baia Mare. Este redactor fondator al revistei Poesis. Redactor la revista Unu. Membru al Uniunii Scriitorilor, Asociatiei Scriitorilor Profesionisti, Societãtii Ziaristilor din România si al Academiei de Stiintã, Literaturã si Artã din Oradea. Volume publicate (selectiv): Colocviile vântului, Ed. Albatros, 1985; Euthanasia, Fundatia Poesis, 1991; Ierarhiile pergamentelor, Ed. Panteon, 1995; Recife, Ed. Helicon, 1996; Radiografia zãpezii, Ed. Helicon, 1997; Poeta artifex, Ed. Helicon, 1997; Hibernia, Ed. Vinea, 1999; Enclave, Ed. Axa Botosani, 2000 (versuri)....
1 poezii, 0 proze
VMValerio Magrelli
S-a născut la Roma la 10 ianuarie 1957. A frecventat foarte tânăr la Sorbona cursuri de literatură și cinematografie, apoi din 1977 a început studii de filozofie la Universitatea din Roma. Colaborează la Periodo Ipotetico, Nuovi Argomenti, Prato Pagano, Lengua, Barbablu, Il cavalo di Troia, Inventario, Alfabeta. Este prezent în antologiile La parola înnamorata, Poesia degli anni settanta, L’io che bruccia, Viva la poesia. În 1979 debutează editorial într-un volum colectiv „Quaderni della Fenice”. nr.43, Guanda, cu ciclul „Hylas e Philonous”. Prima carte „Ora serrata retinae”, 1980, obține premiul Mondello pentru debut. Italiană Valerio Magrelli, nato a Roma nel 1957, ha pubblicato quattro raccolte di versi. Le prime tre, Ora serrata retinae (Feltrinelli 1980, premio Mondello opera prima), Nature e venature (Mondadori 1987, premio Viareggio) e Esercizi di tiptologia (Mondadori 1992, premio Montale), sono state riunite nel volume Poesie e altre poesie (Einaudi 1996, premio Salisburgo)....
2 poezii, 0 proze
GLGabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu – Născut în 23 mai 1942, la Rîmnicu Vîlcea. Studii universitare la București, Facultatea de Filozofie (1960–1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968–1973). Doctoratul în filozofie la Universitatea București (1976). Cercetător la Institutul de Filozofie (1965–1975) și Institutul de Istorie a Artei (1975–1989). Director al Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București din 1992. Scrieri – Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; ed.revăzută Humanitas, 1994); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991); Apel către lichele (Humanitas, 1992); Cearta cu filozofia (Humanitas, 1992). Traduceri din Platon, comentatori aristotelici și filozofi germani (Heidegger, Schelling). EDITÃRI – Epistolar (Cartea Românească, 1987), C.Noica, Jurnal de idei (Humanitas, 1990) ș.a. Mentionez...
5 poezii, 0 proze
ISIon Dezideriu Sîrbu
Ion Desideriu Sîrbu (n. 28 iunie 1919, în Petrila, județul Hunedoara, în familia unui miner — d. 17 septembrie 1989 la Craiova) este un romancier, eseist, filozof, profesor de filozofie român, autor de literatură de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj și, după cum declara el însuși, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiție muncitorească foarte veche. Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor și mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferențiar universitar din țară. Este însă scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care îl consideră un filozof cu idei reacționare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunț abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat. După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni...
0 poezii, 0 proze
GCGeorge Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Își semnează întotdeauna articolele cu pseudonimul G. Călinescu, după o modă destul de răspândită în perioada interbelică. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iași și la Facultatea de Litere și Filozofie din București, în două etape. Devine conferențiar al Facultății de Litere al Universității din Iași în 1937, la un an după moartea predecesorului său, Garabet Ibrăileanu, unde predă cursuri de literatură și de estetică. În 1944 devine profesor titular la Universitatea din Iași și un an mai tîrziu, din 1945, devine profesor...
18 poezii, 0 proze
GNGellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...
193 poezii, 0 proze
APAron Pumnul
Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania. Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul isi continua studiile la Blaj si la Cluj, unde absolva cursurile de filozofie. In 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj si in acelasi an este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La intoarcerea de la Viena in 1846 isi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj, unde preda ideile curente ale filozofiei nationaliste, in care se incadrau teoriile despre dreptul natural al indivizilor si popoarelor, utile cauzei eliberarii poporului roman. Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara, devenita in 1848 "Organul National". Un alt ziar scos de...
0 poezii, 0 proze
Filozofii la un pahar de țuică
de Bouda Francisc
FILOZOFII LA UN PAHAR DE ŢUICĂ Cu mine lumea nu începe Şi nu sunt eu sfârşitul ei Căci viaţa merge mai departe Şi dacă vrei, şi de nu vrei Micuţă za în lanţul vieţii Infim grăunte de nisip Vecinicul...
lui marian
de Vlad Drăgoi
am evoluat mariane adică nu mai suntem ăia de acum 5-6 ani când îl luam și pe duca și ne duceam la exotic să luăm țuică din aia ieftină și care mirosea a dezinfectant și eu pe duca îl știam că-i mare...
Despre noi, de sarbatori
de Iris Cruceru
Se apropie cu pasi repezi sfarsitul de an. Duca-se pe pustii, ca un an mai amar inca n-am avut! Avea romanul o vorba pe la sarbatori: “cand ne-o fi mai greu, ca acum sa ne fie!” Vorba asta cred ca...
Noaptea anului 2012
de Sorin Teodoriu
Este noaptea anului 2012. Străzile orașului București au pielea ciupită de vărsat, sunt mânjite cu noroi și cu rahați de câine, din loc în loc oameni îmbrăcați în mizerii multicolore cerșesc umil ori...
Întâlnirea
de valentin
Motto: \"Cum este omul o eroare a lui Dumnezeu? Sau Dumnezeu o eroare a omului?\" FRIEDRICH NIETZCHE Stateam la un pahar de vodca intr-unul din birturile unui cartier nu tocmai bun din orasul... Imi...
Joi după Miercurea-Ciuc
de Sorin Stoica
M-am trezit la trei și zece deși aveam întâlnire cu doctorul la nouă și jumătate. Nu m-am întrebat de ce e beznă și nu se aude nimic pe afară, nu iau în seamă asemenea detalii nesemnificative ale...
Din circulare
de Adrian DUMITRU
II. Ce aș face dacă aș face un master în toate Științele Sociale Păi, dimineața o să trimit „Istoria” să îmi facă cafeaua (în calitate de primă dragoste și nevastă legiuită). La prânz o să plimb...
Portretul unui valet de tobă II
de LUMINITA SOARE
Pe drept cuvînt, cine-ar putea crede că o măsuță banală ar fi ființă? Nici cei mai naivi filozofi moderni n-ar avea curajul să insinueze că un obiect, oricît ar fi de sascru ar avea spirit...Și...
de vorbă cu mediterana lui oz
de carmen nicoara
ceilalți pleacă în voiaje nupțiale pe prosoapele de plajă arzând filozofia la 30 de grade, închizând urechile mijloacelor de comunicare cu dopuri de ceară boemă și despicând fire de nimicuri în patru...