"Femeia de carton, de cristal, lascivă, puternică, bibliotecă și femeia mea 1,2" – 20104 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIoan Suciu
studii superioare economice. cărți publicate: Vânătoare de roboți (povestiri),Trei sute de trepte (roman), Candelabrul galben (povestiri),Omul de fier (povestiri), Instituția (roman) Femeia de porțelan (povestiri), Momâia(nuvele), Năucul (roman), Omul de sticlă (povestiri), Furnicile uriașe (povestiri), Minorul (roman)
13 poezii, 0 proze
Constantin Nisipeanu
Constantin Nisipeanu (n. 10 octombrie 1907, Craiova, d. 1999), cunoscut și sub pseudonimul de C. Olteanu, a fost un poet suprarealist român. A debutat în 1928 în Bilete de papagal. A fost redactor al revistei unu (1931-1940), director al Muzeului Peleș (1953-1957), îndrumător la Muzeul de Literatură din București (1957-1958). Cartea cu grimase, 1933 Metamorfoze, poeme, editura unu, București, 1934 (tiraj de 226 exemplare) Spre țara închisă în diamant, editura unu, București, 1937 (tiraj de 199 exemplare) Femeia de aer. Un poem și două desene, București, 1943 Moș Ioniță Făt-Frumos, București, 1956 Cartea cu oglinzi, Editura tineretului, București, 1962 Să ne iubim visele, București, 1967 Stăpâna viselor, Editura pentru literatură, București, 1968 (cu prefață de Miron Radu Paraschivescu și portret de Jules Perahim) Păstorul de umbre, Cartea Românească, București, 1971 (copertă de Langada Zoe) O lăută de frunze, Cartea Românească, București, 1977 Păsări de fum, Cartea Românească,...
23 poezii, 0 proze
Val Vartej
Eu sunt poetul etern indragostit de rima si de vers, iubesc frumosul si cant femeia fiinta de neinteles. Eu sunt poetul urat de unii, iubt de altii, visez cu scisul, cultiv cuvinte pe intregi plantatii.
4 poezii, 0 proze
Brenda Stress
Cine iubeste și lasa (roman, Edago, 2006; Colectia Erossa) Femeia despartita de barbat (roman, Edago, 2006; Colectia Erossa) Copii din ziua de azi (roman, Edago, 2006; Colectia Erossa)
5 poezii, 0 proze
Carla Biro
"Ea e femeia care porneste in campul de lupta cu o floare in mana." a spus poetul contemporan si optzecist, I. M., referindu-se la mine.
5 poezii, 0 proze
Hortensia Papadat Bengescu
Alaturi de Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu este socotita creatoarea romanului romanesc modern. Primele carti ale scriitoarei au fost culegeri de nuvele ;i schite sau scurte romane: Ape adanci-1919, Sfinxul-1920, Femeia in fata oglinzii-1921, Balaurul-1923, Romanta provinciala-1925, Desenuri tragice-1927. Contributia majora a Hortensiei Papadat Bengescu o reprezinta cronica familiei Hallipa cuprinsa in patru romane: Fecioare despletite-1926, Concert din muzica de Bach-1927, Drumul ascuns-1932, Radacini-1938. Hortensia Papadat Bengescu a incetat din viata in 1955.
1 poezii, 0 proze
Maria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
grigoriu adrian
Nascut in Brașov pe 25 Septembrie 1978 M-am apucat de scris poezii pe la 14 ani cand (serios) inima mi-a fost ydobita de o ea. Adica FEMEIA. Aș zice: "câtă cerneală curge... pentru FEMEIE" dar zic: "cum ne omorâm degetele pe tastatură. Trăiasca!" Acum am 25 de ani. Am terminat liceul la "Energo" în Brașov și sunt student la Universitatea Transilvania Brașov, "Colegiul Universitar Forestier Informatic și Economic" secția "Economia Comerțului"
2 poezii, 0 proze
tudor lavric
m-am nascut la Bucuresti \ntr-o familie de intelectuali - ziaristi pe bune fara "Stefan Ghe." am absolvit cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii Bucuresti, in 1991. Tot de atunci lucrez in presa, la Agentia Rompres, la ziarele "Curentul", "Jurnalul National", "Realitatea Romaneasca" (loc de munca actual). Am beneficiat in 2000 de o bursa pentru tineri jurnalisti la Hanovra, ocazie pentru a lucra cateva saptamani la un ziar german. N-am gasit femeia vietii cu care m-as fi casatorit. Hobby-uri? Cititul si scrisul, de care m-am apucat serios in 2002. intre timp am "pe teava" doua romane.
21 poezii, 0 proze
cezara răducu
cezara răducu (pseudonim magda mirea) n.1971, bucuresti "femeia cu mâinile lipite de trup", ed. ager press, 2008 "siaj", Fundatia ,,Scrisul Romanesc", Craiova, 2011 "antologia ARTGOTHICA 2011", editura A.T.U., Sibiu apariții în :"ramuri","cenaclul de la păltiniș","singur",'algoritm","fereastra" "- Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? - Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”? - E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... - A-ți crea legături? - Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în...
463 poezii, 0 proze
Femeia de carton, de cristal, lascivă, puternică, bibliotecă și femeia mea 1,2
de razvan rachieriu
Femeia de carton umezit de lacrimile mucegăite și rupt la margini de dinții iubiților își folosește frumusețea echivocă pe post de ambalaj în care-și pune feminitatea terfelită de otrepe glazurată cu...
COPIII
de dorinMOLDOVEANU
Bogdan - 9 ani, Florin - 17 ani, fratele lui Bogdan fata - 10 ani, tunsă băiețește omul care mănâncă napolitane femeia care vine sa colecteze banii cerșiți Bloc în construcție, neterminat. Lumină...
Colonist in Tara lui Amenhotep
de angela furtuna
COLONIST ÎN ÞARA LUI AMENHOTEP ( 2000 ) se dedică Sandei-Maria Ardeleanu 1. dincolo de lume e doar lumea / un atelier pentru experți în deranjarea plauzibilului / aur exfoliat sub rugina ascezei /...
Pluta de piatră
de Jose Saramago
Cînd Joana Carda a tras o linie pe pămînt cu nuiaua de velniș, toti cîinii din Cerbere s-au pornit pe lătrat, stîrnind panică și groază printre localnici, deoarece încă din cele mai vechi timpuri se...
Limba sarpelui
de Ionescu Miki-Dan
Limba șarpelui Volumul Limba șarpelui călător de Mihai Firică, volum reeditat în 2 006, e ilustrat cu lucrări de Marcel Voinea. Versiunea în limba engleză, aparține profesorului Victor Olaru. Limba...
Lipsește femeia de serviciu
de Andrei Ternauciuc
Nu era frumoasă. De fapt, nu pot să spun că era măcar drăguță. Cu toate astea, avea ceva deosebit, ceva care mi-a atras atenția. Un „nu știu ce”, cum ar spune francezii. Prima oară m-am întâlnit cu...
Cinema I
de Adrian Georgescu
cortine era jos zăbovea pe linii de scena în timp ce noi priveam tăcuți ne împărțeam popcorn atât de ușor încât femeia de servici ne-a evitat din simpatie rândul mersul pașilor ei era atât de mecanic...
Când spiritul transpiră. Incendiu și inundație
de razvan rachieriu
Când spiritul transpiră corpul pare impregnat de corpusculii umezi ai spiritului e vâscos și se lipesc de corp atomii care au o crustă de praf și mizerie materia nu-i acceptă și-i expulzează într-o...
Înserare
de Theodor Emilian Barbu
I Glen privește cablurile negre prin geamul zgâriat al metroului. Nu mai are unde să se uite. Îi este imposibil să privească oamenii în față. Femeia de pe scaunul din dreapta sa pare foarte...
Hârtii
de Cristina Sirion
Paharul avea gura un pic ciobită și lui îi plăcea să-și plimbe degetul exact pe locul acela tăios, cicatrice în carnea de sticlă. Din vântul de hârtie, colaje arse, în spirale; orașul dispărea...
