"Fața cu grâu ți-ai fost-o semănat..." – 20743 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
AAmara
"Poet divin, lumina fara moarte m-ajute-n grai iubirea-n veci fierbinte cu care pururi ti-am citit din carte" Infernul - Dante Alighieri This is me for forever One of the lost ones The one without a name Without an honest heart as compass This is me for forever One without a name These lines the last endeavor To find the missing lifeline Nemo - Nightwish Last dance, first kiss Your touch my bliss Beauty always comes with dark thoughts I wish... Wish I had an Angel - Nightwish
4 poezii, 0 proze
ITIna Tatulescu
Ma cheama Ina....am 14 ani... sunt cam timida, dar incerc sa rezolv aceasta problema....sunt visatoare "ca o frunte de poet"...port in mine cuvinte frumoase, cu care ma joc in gand...cu greu le scot afara, la lumina...vreau sa fiu tare....ca o stanca de granit....sa nu ma las doborata de nimic...vreau o viata frumoasa in fata mea...simpla si frumoasa...in lumea asta atat de complicata...
3 poezii, 0 proze
DADante Alighieri
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florența - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad"). "Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante). Viața lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorității...
21 poezii, 0 proze
LALazăr Petruța Andreea
Mă consider om, ca și restul..., am sentimente, ca și restul, și, ca și restul, dau frâu liber acestora cum știu eu mai bine. Nu sunt cel mai frumos om, nu sunt cel mai deștept om, și, cu siguranță, nu sunt cel mai sigur om. Mă îndoiesc de fiecare lucru nou, dar îl accept, chiar dacă-mi este mai greu. Vîrsta mea, faptul că sunt fată, si faptul că viața nu mi-a oferit atât de multe până acum, mă fac să fiu începătoare. Sunt optimistă, și cred că mai încolo voi fi ceva mai mult... În rest, am terminat Liceul Teoretic Mircea Eliade din Întorsura Buzăului, și mă îndrept spre Facultatea de Științe Economice-zona Marketing- din Brașov. Baftă mie!
17 poezii, 0 proze
EEschil
Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită. A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit \"părintele tragediei universale\". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia...
1 poezii, 0 proze
EBemanuela bunea
ce spun despre viatza?!absurd..dispret.cum e sa simti pe propria piele inutilitatea?cum e sa intrevezi mereu un final nefericit,nedem care sa tzi infraneze elanul..?cum e sa suferi?sa suferi pt nimic concret ..asa,intruna..degeaba..din panica.sa rizi scriind,stiind,crezind ca ai secretul.stiu ca e zadarnic.cine pierde? timpul ma omoara,putin ate putin..mai greu decat singuratatea...de ce?cum sa inteleg de ce?!mereu intrebari..intrebari fara raspunsuri..intrebari cu raspunsuri care genereaza alte intrebari..oare cum ajung la capat? nu voi reusi.nu pentru ca sunt pesimista ..ci idealista.nu voi reusi pentru ca n se poate
1 poezii, 0 proze
ionascu mirela
traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...
1 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
grecu ioan
Venim singuri pe aceata barca ancorata in marea vietii pe care unii o numesc traiectorie personala sau destin;dar eu ii spun simplu:sansa.Viata mea este o continua cursa spre infinitul posibilitatilor si a ocaziilor.Viata este o loterie a sanselor! M-am nascut nu demult,cu ganduri tinere,dar cu aspiratii mult mai batrane,eruptii vechii isi au inca ecoul in mine,cel caruia ii place filozofia,poate ma intelege.E foarte greu sa faci un rezumat al propiei vietii,cand aceasta e de doar 16 ani,fara sa ai sentimentul ca omiti ceea ce e important,chiar daca spui doar banalitati! Poate ca sunt un introvertit,dar atata timp cat sunt eu pot face orice,chiar imposibilul!!!!!
3 poezii, 0 proze
APAlexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
Fața cu grâu ți-ai fost-o semănat...
de Anatol Codru
Unii se miră cum de pot ivi Floarea de-alean cu-amar în amintire, Chipul și ora-n care mă-ngrijesc De-o lacrimă sub iarbă-n cimitire. Cântu-i al lumii, dacă ni l-a dat Măicuța frunză a zicerii din...
Academia Iubirii
de radu chis
~ O fetiță de cîțiva anișori desena ceva, pe masa din bucătărie. Mama ei, agitată că micuța se joacă, în loc să mănînce, o întreabă: - Ce desenezi? - Îl desenez pe Dumnezeu, răspunde fetița. - Dar,...
nici
de Vasile Munteanu
1 ne iubim prea mult pe noi înșine pentru a putea avea alt dumnezeu pe zi ce trece viața noastră seamănă tot mai mult a latrină de internat oglinzile aburite ne mai arată cum suntem cruciați paingi...
Tragedia Apollon_Actul 5_Scena 2
de Stelian STANCU
- continuare - ACTUL 5 Decăderea Troiei, atât fizic cât și spiritual. Cassandra refuză a accepta ajutorul lui Apollon, alegând eșafodul. Aceasta va duce la despărțirea lui Apollon de Alcor....
Ultimul tablou
de Cristian Lisandru
Johnny & Jimmy - Eu cred că te grăbești. - Nici nu mă mir. Dacă ar fi după tine, am sta în așteptare, nu am trece la fapte până la revelion, o cafea, două cafele, un trabuc, două trabucuri, schițe...
scrisori filigranate
de bianca marcovici
scrisori filigranate aș fi vrut să mă păstrez pentru poezia banalului aș fi vrut să alerg spre lumea ta cu bujori în obraji și cercei de cireșe triolet pesemne ca totul ar fi semănat cu o mică...
1.19 - Cu nici un chip- nu te voi uita
de cristiana pricop
“Cum poate un om să asculte de Dumnezeu?” Iubite frate Andrei, sunt două variante de înțelegere a Planului (Iconomiei) divin: - I- varianta pe care TOATE denominațiunile o acceptă “oile” și “caprele”...
Drum dăruit
de Maria Gheorghe
Motto : mi-ai semănat în suflet gând și-a răsărit un drum... \"gândurerile tale ce se plimbă cu ale mele\" La 21:15, din București... deci, călătoresc șapte ore în noapte și ajung mai aproape de...
Zburatorul
de Ion Heliade Rădulescu
\"Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi...
Zburatorul
de Ion Heliade Rădulescu
Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi...