"Eu, Dacul" – 20574 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
Ion Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
Eduard Anton Hazu
Am făcut multe năstrușnicii la viața mea și multe ar părea interesante pentru unii temerari în explorarea vieții din trecutul apropiat, parcă mai plină de sevă, mai ales că lumea de azi are mai puțină substanță, mai puțină adâncime. Totuși, cel mai important lucru din viața mea mi s-a părut "ÎNTOARCEREA LA CREDINȚÃ", ca fiind cea mai motivată formă de existență. Din acel moment am început să înțeleg lumea, locul meu, raportarea la divinitate. A mai fost de ajuns un imbold lumesc, o încurajare și ... am început să scriu. Mai sunt încă oameni minunați și mi-am propus să scriu despre ei așa cum i-am perceput eu. Intotdeauna m-au impresionat oamenii speciali, oamenii daruiți și dăruiutori. Simt că sufletul meu vibrează pe fregvența oamenilor desăvârșiți, ceea ce mă face să cred cu adevărat că în adîncul conștiinței noastre există implantat, de la "Facere", cipul acelui om desăvârșit care a existat candva în Gradina Edenului - Adam. Trebuie să înmulțești darul Domnului în toate. Dacă ști...
2 poezii, 0 proze
eu
1 poezii, 0 proze
Eu
2 poezii, 0 proze
eu
4 poezii, 0 proze
eu
2 poezii, 0 proze
Eu
Ciudat...si acuma ar trebui sa`mi povestesc viatza? Pierdere de timp shi spatziu... M`am nacut candva, undeva, de catre cineva si cumva...Conteaza cine is? Un nimeni imbracat acum,aici,cu mine si o ciudata.
2 poezii, 0 proze
eu_ lory
eu shi cu mine... un om destul de singur shi de instrainat de lumea in care se afla pur shi simplu eu shi cu mine...
24 poezii, 0 proze
Eu Claudia-Nicoleta
22 poezii, 0 proze
Eu Picachuu
4 poezii, 0 proze
Vasile, dacul de la Sarmisegetuza
de cornel marginean
Vasile, dacul de la Sarmisegetuza Toamna este superbă în munții Orăștiei. Cerul este necrezut de limpede. Mi-au trebuit zeci de ani să mă decid, să aloc timp și resurse și să vizitez cetatea...
Astazi si maine, dacul
de Mocanu Adrian
Acuma la apus de soare, Bila cea albă e rostogolită de preoți la templu, până la semn și este liniște în sat și iată se vede cum încă pe coșuri mai iese fumul. La noapte, târziu, din lupii ce umblă...
Dacul
de Cucu Constantin
Ca de obicei în mâinile lui Gerula falxul înceta să mai fie o armă oarecare, mai ales în zilele în care acesta era mânios. Acolo unde un altu, mai tânăr sau mai neexperimentat ar fi obosit și ar fi...
"mă duce parcă umbra-n spate"
de Ioan Postolache-Doljești
"mă duce parcă umbra-n spate" cu viața lui de-un pol mi-a zis un tânăr un gol parcă purta Atlas pe umăr îmi fulgerau imagini disparate din alte lumi posibile ce n-or să fie ți-i zisa ta cumva un vers...
Filip
de Ioan Postolache-Doljești
fumător bețiv și curvar cu păr bălai și ochi albaștri suplu umeri largi și mușchi puși cu lopata zilnic bărbierit până la os cu gropiță în barbă și bicepșii păroși așa l-am cunoscut când din tren cu...
Apicultor de-o noapte
de Dumitru Sava
ca omul grijuliu aveam o livadă de pruni pentru vremea când se va termina aghiazma cine știe... dacă seca boboteaza să-mi lecuiesc rana imens crater pe suflet săpat de dor și singurătate ca bărbat...
Oh...
de Daniel Aurelian Rădulescu
Oh, națiune, îmi plâng sfârșit de voi! Chiar așa rău cu toții am ajuns, Ca toți -nenorociți, lichele, proștii, boi- Să ne conducă-n mâine... popor neajuns? Ce e cu neamul, zis demult, al meu, Cel...
La felcerul de familie
de Cucu Constantin
Până și o capacitate ca Gerula, renumit în patru dave pentru talentul nativ și originalitatea înjurăturilor, epuizase aparent resursele în domeniu acum că se aflau cu toții într-a treia oră de...
Datul zăpezii prin Dacia ocupată
de Cucu Constantin
Zgomotul hârșâit nu numai că persista de câteva minute bune dar părea a se apropia implacabil de intrarea de la colibă sugerând că sursa lui nu era vreo sălbăticiune orbecăind în zăpadă, vreun...
