"Eruditos nocturnos" – 875 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDimitrie Nanu
Dimitrie Nanu Muscel (1873-1942 sau 1943) - mai cunoscut sub semnătura D. Nanu - a fost un strălucit erudit, poet, traducător și filolog din Câmpulung Muscel. A studiat la București și Bruxelles și a funcționat ca profesor de limba franceză. A colaborat la "Convorbiri literare", "Convorbiri critice", "Sămănătorul", "Viața nouă" ș.a. Încadrat de critică pe linia poeziei "de concepție" Eminescu - Panait Cerna - Artur Enășescu, i s-a reproșat epigonismul eminescian din primele versuri și "lipsa de emoție" a poeziei mistice de mai târziu. Opere (listă incompletă?) * Nocturnele, Câmpulung Muscel, 1900 * Ispitirea de pe munte, București, 1914 * Poezii. Pronaus-Natura. În nostalgia unui cămin, Cartea Românească, București, 1934 * Poliect. Tragedie creștină în 5 acte (colaborare cu Corneliu Moldovanu), București, ?
2 poezii, 0 proze
FRFrancisco de Rioja
Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...
1 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
Louise Labee
Fille et femme de riches cordiers, son surnom de «belle cordière» est fort explicable. Louise Labé, femme de lettres surtout poétesse, ravissante joueuse de luth qui s\'initia au latin, à l\'italien et à la musique, était aussi une amazone pour qui l\'escrime ou l\'équitation n\'avaient aucun secret. Par surcroit, l\'une des premières féministes de l\'histoire, Louise Labé ne laisse personne indifférent. La belle cordière tenait «bureau d\'esprit» dans sa maison à Lyon. Le domicile de Louise Labé était le rendez-vous de la société la plus distinguée et la plus lettrée. Les artistes, des avocats, des érudits, de riches Italiens figuraient aussi dans ce cénacle.
8 poezii, 0 proze
Louise Labé
Fille et femme de riches cordiers, son surnom de «belle cordière» est fort explicable. Louise Labé, femme de lettres surtout poétesse, ravissante joueuse de luth qui s\'initia au latin, à l\'italien et à la musique, était aussi une amazone pour qui l\'escrime ou l\'équitation n\'avaient aucun secret. Par surcroit, l\'une des premières féministes de l\'histoire, Louise Labé ne laisse personne indifférent. La belle cordière tenait «bureau d\'esprit» dans sa maison à Lyon. Le domicile de Louise Labé était le rendez-vous de la société la plus distinguée et la plus lettrée. Les artistes, des avocats, des érudits, de riches Italiens figuraient aussi dans ce cénacle.
0 poezii, 0 proze
RCRosalía de Castro
Fue bautizada con los nombres de María Rosalía Rita. Hija de madre soltera y padre desconocido (supuestamente un cura de la zona). Muy poco se sabe de su educación. Se sabe que en la escuela mostró talento de versificadora. También le gustaba el dibujo, la música y la declamación. Contrajo matrimonio con Manuel Murguía, erudito cronista de Galicia. Al año siguiente da a luz a su primera hija, Alejandra, a la que han de seguir seis hijos más. Su domicilio cambió muchas veces, entre Madrid y Simancas. Rosalía nunca disfrutó de una buena salud. Luchando siempre con la enfermedad, y a menudo con la penuria, vivió dedicada a su hogar: a sus hijos y a su marido. Nunca aspiró a la fama. De hecho, su marido fue el que la convenció de que publicara sus obras. Murió de cáncer a los cuarenta y ocho años en su casa de Padrón, que hoy es un museo. Todos sus hijos murieron antes que ella, sin poder dejar herederos. Compuso sus primeros versos a la edad de 12 años. A los 17 años ya era conocida en...
3 poezii, 0 proze
AAAlexandru Alexianu
Alexandru Alexianu, 21 martie 1914 – 29 octombrie 1974, a fost un scriitor român. A fost un fin exeget al artei poetice vechi românești, un erudit al istoriei feudale naționale, bun prieten cu Arșavir Acterian și Barbu Brezianu. Opere (secțiune incompletă) * Acest ev mediu românesc : Însemnări de iconografie și artă veche pămînteană, Colecția Biblioteca de artă, Editura Minerva, București, 1973 * Mode și veșminte din trecut : Cinci secole de istorie costumară românească, Editura Meridiane, București, 1987 * Întîmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, Arta Grafică, București, 1991 (Repovestire pentru copii de Al. Alexianu ; Prezentare grafică și ilustrații de Val Munteanu) * Istoria poeziei române de la 1570 la 1830: Antologie, Muzeul Literaturii Române, Tipografia Porto-Franco, 1993 (Ediție îngrijită de Mircea Coloșenco și Laurențiu Avram ; Prefață de I.C. Chițimia ; Studii introductive : Mircea Coloșenco, Laurențiu Avram) Poezii de acest autor pot fi găsite în...
3 poezii, 0 proze
TCTimotei Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, poet, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”. Și-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) și cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 fost profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Personalitate...
1 poezii, 0 proze
Mitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
principii de viață (rondel)
de FLOARE PETROV
dezvolt conștiința printre erudiții învățături de sfinți asimilez viață e o luptă ce pune condiții pe oceanul de speranțe navighez. urmez cu credință sfinte tradiții universul mă ajută să evoluez...
cuante
de nicu brezoianu
cuante stropi galactici cad sacadat pe planetă caii de marmură rumegă poveri împietriți avem ghinionul ca zeii să ne creadă tâmpiți în miezul nopții de abanos a vorbit o cometă bunicul patern era...
despre conexiuni cu Luna
de FLOARE PETROV
Structura energo informațională a Lunii dezvoltă în oamenii conectați cu ea conștiința extinsă, elevată. Luna guvernează codurile luminii nocturne pe care le activează în partea stângă feminină a...
un deșert colorat frumos
de Cristina-Monica Moldoveanu
ne-am ridicat din ape și miroseam frumos prin noi curgeau oglinzile lumii în aval era tăcere în prundul cuvintelor, o stea își primenea pletele, timpul nostru era subțire de la izvor către mare și ce...
Cum să devii scriitor meseriaș
de felix nicolau
Scrierea creativă (creative writing) este inclusă în mod oficial în programele de studii din universitățile nord-americane. La fel și în Europa Occidentală. În România primele încercări de felul...
despre oportunități internetice, demiurgice
de FLOARE PETROV
viața este darul suprem dat de Dumnezeu în scopul nemijlocit al evoluției cu toate condițiile oferite de Mama Natură și de univers. suntem de trei decenii în mileniul guvernat de Marele Benefic...
Un pictor al angoasei
de heghedus camelia
“Arta e unul din cele mai puternice mijloace de îndreptare a lumii, un nobil ținut unde omul scapă condiției umane pentru a ajunge la aceea prin care e măsura zeilor.” (André Malraux – Saturn. Eseu...
Despre gagademicieni, recți și decăcani
de felix nicolau
Eseul presupune tratarea degajată, nesofisticată a unei teme, adesea pretându-se la improvizație, la supoziții riscante. Eseistica este un gen alert, stimulator al inteligenței și sfidător de...
Alchimia textului
de Iulian Baicus
Alchimia textului Moto: ”Il parait que les érudits arabes, en parlant du texte, emploient cette expression: le corps certain” Roland Barthes, Le plaisir du texte \"Duc cu mine peste tot un trup care...
Erudiția lui Vasile
de Ioan Jorz
Vasile era erudit. Știa pe de rost zece strofe din \"Luceafărul\" și tot atâtea porunci. (Respecta vreo șapte, poate șase). Îl citise pe Creangă, Twain și Jules Verne. Cel mai mult îi plăcuse...