"Efemeridă" – 2142 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JDJovan Duèiæ
Născut la Trebinje, în Herțegovina, Jovan Duèiæ este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului sârb și ai poeziei sârbe în general. Începând cu anul 1907, scriitorul ocupă mai multe funcții diplomatice, cea mai importantă fiind aceea de ambasador al țării sale la București, în 1937. Între anii 1937 și 1939 au și apărut, de altfel, în traducere românească, trei dintre cărțile scriitorului. A murit în 1943, în Ilinois, SUA, unde a trăit, în exil, după anul 1941. Jovan Duèiæ s scris o poezie de o muzicalitate melancolică și gravă, străbătută de neliniști metafizice și de sentimentul morții. Încărcată de sensuri profunde și dominată de o atmosferă de penumbră și taină, lirica lui are ca teme preferate natura, misterul existenței, efemeritatea vieții și singurătatea umană. Volume mai importante: ,,Poemele soarelui\'\' - 1929 ,,Poemele dragostei și ale morții\'\' - 1929 ,,Sonete imperiale\'\' - 1930 ,,Cetăți și himere\'\' - 1930 ,,Legende albastre\'\' - 1930 ,,Comoara...
3 poezii, 0 proze
Zahu Pană
Zahu Pana s’a nascut la 20 august 1921 in comuna Beala de Sus din fosta Macedonie iugoslava. Aroman de origina, el a fot crescut si educat in spiritul dreptatii si a dragostei de neam. In 1925, familia a fost colonizata in Cadrilater, in comuna Cocina din judetul Durostor, unde Zahu a urmat scoala primara si apoi scoala comerciala din Silistra. In toamna anului 1940 si refugieaza din cadrilater in Bucuresti unde isi termina liceul comercial si apoi Academia Comerciala. Debuteaza la varsta de 14 in revista liceului comercial din Silistra “Lumina”, cu poezia “Vijelie”. Arestat de doua ori sub regim communist, pentru convingerile sale nationaliste, a fost eliberat prin decretul de gratiere din vara anului 1964. Dupa casatoria cu Marica Caramihai, in 1965, are sansa sa emigreze in SUA stabilindu-se la New York in 1976. Colaboreaza la “Cuvantul Romanesc” din Canada cu rubrica “Efemeride” si la pagina “Fara Armaneasca”. In 1982 publica la Editura “Cuvantul Romanesc” monumentala lucrare...
1 poezii, 0 proze
valentina
nascuta in anul 1986 .i8 octombrie.constantasc generala la B.P.HASDEU IAR MOMENTAN LA GR SC I N ROMAN.
3 poezii, 0 proze
NRNicolae Rares
Nascut si crescut intr-o lume efemera ce m-a fortat sa iau supradoze de durere si suferinta , am ajuns la concluzia ca indiferent cat de rau iti este , tot va exista mereu un lucru oricat de mic pentru care merita sa lupti si sa zambesti !
9 poezii, 0 proze
Pproscrisa
"o simpla trecatoare prin marea viata,o simpla materie efemera ce cauta sa atinga absolutul"
7 poezii, 0 proze
Adrian Nastase
Oare conteaza cine sunt, oare conteaza cine am fost - cuvintele raman chiar daca pentru unii nu au nici-o insemnatate fiecare cuvant poate insemna o particica din ceea ce simt si sunt. viatza e efemera dar cuvintele pot spune multe cautatorului... nu fac poezie, nu fac proza, sunt doar cuvinte ce vor sa insemne ceva, chiar de poate nu au vreo logica.
17 poezii, 0 proze
gabriela szerescu
Traiesc pentru ziua de maine si cea de ieri si ma scurg in fiecare clipa din realitatea zilei de azi intr-un camp ireal dar aproape de noi toti, slujitori al imaginatiei!Eu, fiinta efemera, declar ca toate lucrurile reale servind drept biografie sunt adevaratele garzi de fier inaintea creatiei noastre.
6 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
Doina Wurm
Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...
18 poezii, 0 proze
CACéline Arnauld
Céline Arnauld (n. Carolina Goldstein pe 20 septembrie 1885, Călărași, d. 23 decembrie 1952, Paris) este o scriitoare franceză de origine română, asociată cu dadaismul. A condus publicația efemeră, dar apreciată Projecteur și a colaborat la revistele Littérature, 391, Cannibale și Z. Cu ocazia desprinderii suprarealiștilor de mișcarea dadaistă, Arnauld a semnat un articol-polemică, "Pilhaou-Thibaou", contra lui André Breton și Francis Picabia. S-a sinucis în 1952. Opere * Tournevire, Editions de "L'Espirit nouveau", Paris, 1919 (cu frontispiciu de Henri Laurens; roman) * Poèmes à claires-voies, 1920 * Images dans le dos du cocher, 1920 * Point de mire, J. Povolozsky & Cie, Collection "Z", Paris, 1921 (cu un portret de Halicka; tiraj de 200 de exemplare numerotate) * Guêpier de diamant, 1923 * L'Apaisement de l'éclipse. Passion en deux actes. Précédé de Diorama, Les Ecrivains réunis, Paris, 15 aprilie 1925 (tiraj de 266 de exemplare numerotate) * La Nuit rêve tout...
1 poezii, 0 proze
Efemerida
de Dara Blu
Într-un oraș uitat mângâiat De lună, Pe o stradă Puțin circulată, În fiecare an Într-o anume zi Înfloresc zăpezile. Zăpezile astea nu dau fructe din care să muști Așa cum a mușcat Eva Din rodul...
Efemerida
de Dan SÎRBU
... dragostea, în timp ce crează sinapse, vorbește: - Aș putea fi totul și nu sunt; aș putea să nu fiu ceea ce sunt așa cum sunt tot ceea ce n-ai vrea să-ți fiu sau doar ți-aș putea părea...
Efemerida
de Florentina Axinte
Se crapa de ziua cand Cuvantul spune \"Sa se faca lumina!\" Ca niste cai speriati de furtuna Nori gonesc tarandu-si coama-nvolburata departe si s-a facut. Lumina! O raza masculina iubeste o floare Ce...
Efemerida
de Nincu Mircea
Mâinile noastre întinse prin gânduri își caută eul prin ere eterne. De ce le puneți liniștite pe piepturi atunci când le afundați în adâncuri?... Mie să-mi aruncați mâinile! Dreapta, liberă-n mare...
Efemerida
de Sinziana Hliboceanu
Ca pe un vierme din crisalidă m-ai ridicat - fluture! M-ai invățat plutirea... mi-ai umplut ochii de lacrimile cerului si sufletul cu dor de lumina. Dar nu m-ai invatat... sa pier!
Efemerida
de Ionel Ciobanu
În fiecare clipă renasc în privirile tale, în clipa următoare... mor. Sunt o efemeridă, prinsă, în vechiul sau în noul lampadar!
Efemeridă
de stela
Am așezat odată; iubirea în palma unuia. A strâns-o-n pumn și cioburi s-a ales din ea. Vreo rază jucăușă de cade acum pe ea Răsare-un curcubeu: ce știu, nu va dura!
Efemeridă
de Nincu Mircea
Sunt fascinat de un cerșetor lunatic Și disprețuiesc un vânzător de ziare. În fiecare zi îi întâlnesc pe amândoi. Dimineața vânzătorul de ziare mă ocolește. Seara lunaticului îi ofer un bănuț....
Efemeridă
de Nincu Mircea
Nu pot admite, încă, modul în care omul actual se poziționează față de sine prin compararea cu un altceva sau cu un alt altcineva pe care să îl considere tot un fel de sine, fără să mă gândesc la...
Efemeridă 2
de Dara Blu
Din palma mea un fluture își ia zborul spre moarte În inima ta.