"E noapte şi-s pe-atâta-n lună spaime" – 20927 rezultate
0.07 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
EPEugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
LDLiviu Deleanu
Nascut la 8 februarie 1911 la Iasi. La 16 ani, ii apare prima carte, "Oglinzi fermecate". Cartea s-a bucurat de o larga si pozitiva presa literara. La aceeasi virsta, redacteaza "Vitrina literara", dupa care se incumeta sa-si editeze propria revista, "Prospect". In 1937, ii apare la Bucuresti cea de a doua carte, "Ceasul de veghe", care are numeroase ecouri in presa, fiind mentionata de G. Calinescu in "Adevarul literar si artistic", precum si de Isabela Sadoveanu, Enric Furtuna, St. Popescu, G. Spina etc. In acelasi an, publica ciclul "Sabii peste Spania", tradus in citeva limbi. In 1940, editeaza al treilea volum de versuri cu titlul sugestiv "Glod alb". Liviu Deleanu este cunoscut ca un poet prin excelenta liric, stilist remarcabil si minuitor iscusit al cuvintului. "Liviu Deleanu porneste din noapte si poposeste in bezna. Nu stiu cum s-a facut ca acest pui (...), crescut pe maidanele Iasilor, nu e nici sentimental, nici elegiac, nici liric; e dur ca un pietroi si aspru ca zgura....
1 poezii, 0 proze
AAAnucuța Andreia-Elena
M-am nascut intr-o noapte de vara in orasul de pe Bega, in '84. Inca din copilarie am fost fascinata de arta, dar si de lumea artistica. Drept urmare, in gimnaziu am inceput sa scriu poezie si sa joc teatru. Odata cu trecerea timpului, simturile mi s-au cizelat. Acum sunt coautoarea a trei carti de specialitate in domeniul Psihologiei. De asemenea, am dat nastere unui roman ce va fi publicat in curand, intitulat "Drumul iubirii...spre Nord!" pot fi contactata pe adresa de e-mail: elena-andreia@windowslive.com sau pe blogul: anucutaandreia.blogspot.com
3 poezii, 0 proze
BBogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
Ioana Sabau
M-am nascut pe 26 ale lunii lui Brumarel, in noaptea de Sfantul Dumitru. Oficial, data nasterii e pe 28, adica lunea. Am crescut intr-o familie numeroasa, cu frica de Dumnezeu, intr-un sat aflat printre magurile Salajului. Pe masura ce copilul a crescut, si-a luat zborul. Astazi, pot spune dezinvolt ca toamna are un inteles metafizic pentru mine. Daca as putea calatori etern, m-as urca pe spinarea Timpului si l-as supune bland incercarii cunoasterii si miracolului de a cunoaste.
2 poezii, 0 proze
LBLaura Bran
Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.
6 poezii, 0 proze
Schiopu Lucica
Suferinta Amor si suferinta, Pasiune si dispret, Iubire desarta In asta poti sa crezi? In lumea asta mare, De dor m-am ratacit. Si seara, zi si noapte, Imi par un infinit. A ta faptura draga As vrea s-o intalnesc, Sa mangai a ta tampla Si-apoi tu poti sa pleci. Sa pleci spre infinituri Unde sa intalnesti, A mea iubire sincera Si sa n-o parasesti. S-o iei de mana-n graba Si sa te joci cu ea, Sa-i spui ca e frumoasa Ca un rasarit de stea.
5 poezii, 0 proze
E noapte şi-s pe-atâta-n lună spaime
de Ștefan Petrea
E noapte şi-s pe-atâta-n lună spaime Lumini din haos, stele zac umbrite Iscând în ziduri umbre raza rit e De soare povestire să îngaime. Pe drumuri nu-s picioare-mpădurite Doar rătăcite tălpi...
De vorbă cu sufletul meu...
de Iulia Elize
De pe tâmpla ta subțire îmi vin numai nemuriri Îmi ții glezna sau mă doare pe sub stelele subțiri M-aș retrage, în steluțe galbene sau poate mov Numai să te știu cuminte și cu capul în alcov....
Început de baladă
de Cristian Vasiliu
I Noaptea rece se prăvale - Vin tăios de primăvară - Sus pe vârfuri în pocale Din ageag și piatr-amară. Aripa potcoavei taie Întunericul și-n rană Lacrimă din colț de Rai e Fata domnului – icoană....
Sonet XXVII
de Cristian Vasiliu
Sonet XXVII (traducere/adaptare după W. Shakespeare) Când noaptea patul mă îmbrățișează Și-mi dăruie odihnă celor vii, Mintea-mi rămâne înăuntru trează Și îmi pornește-n lungi călătorii. Peregrinajul...
augustine
de Macovei Costel
luând bucăți din valea veșniciei omul e hulpav, nesătul, avar, despărțind nedespărțitul și uită că oricât ar strânge, nu poate lua nimic dincolo dar cu toate acestea el nu se poate stăpâni mai fură...
Alcesta
de Rainer Maria Rilke
Şi iată că deodată între ei soseşte vestitorul, aruncat în clocotul ospăţului de nuntă ca-ntr-o fiertură-un nou ingredient. Cei care beau acolo n-au simţit că zeul a intrat pe-ascuns strângându-şi ca...
Emilian Marcu: Între contemplație și damnare
de Valeria Manta Taicutu
Emilian Marcu: Între contemplație și damnare Meditative, încolăcite a dragoste într-un hățiș de metafore, sonetele din volumul „Privilegiul giulgiului” (Ed. Alfa, Iași, 2005) se întorc spre...
Salt mortal
de petre ioan cretu
cineva m-a închis o veșnicie întreagă într-o piatră într-o urmă de nisip și m-a lăsat să mă spele apele bătrânului râu deodată râul a început să urce dealul pieptiș așa cu apele suflecate până la mal...
Lupii de la ora cinci
de Grig Salvan
Alerg cu spaima morții în suflet, cu haita de lupi după mine, îi simt parcă tot mai aproape, cu răsuflarea lor rece și aburoasă în ceafă, dar picioarele grele ca de plumb nu mă mai ajută... când simt...
Intrarea în mare
de Grig Salvan
Umblă de multă vreme fără țel pe străzile orașului de pe coasta mării. De când? Nici el nu mai știe. Poate de ore, poate de zile, ori de săptămâni. Nici măcar nu-și mai aduce aminte cum se cheamă...