"Doar lumanari" – 21355 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
CAcorina addreea
ai cuvinte dulci...ma seduci...crezi ca merge asa..nu conteaza vb ......zimi orike beby...te inping usor in dormitor...stiu ca iti place asa...pas cu pas..eu ma las prinsa in vraja ta...mai putina lumina as vrea..lumanari...duar atingerea ta...toata noaptea voi fi duar a ta...stiu ca asta ai vrea...asta imi place tot ce faci...cu trupul tau ma acoperii.....ai vrea sa ma dezbraci..eu te las sa ma descoperi...te seduc..te alung...stiu ca iti place asa........toata noaptea eu sunt FANTEZIA TA...
2 poezii, 0 proze
Noica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
Ioana Duta
Dar in noaptea cand voi atinge absolutul, Si voi fi chemarea, Ma voi stinge si eu O data cu lumanarea...
5 poezii, 0 proze
Doar eu
Nu am.
7 poezii, 0 proze
Doar Eu
4 poezii, 0 proze
pusha
ops..nu prea am ce sa va zic...micutza,dragutza,blondutza,imi place pericolul,si putin incapatanata!..papa
1 poezii, 0 proze
AJanca julieta
3 poezii, 0 proze
HPHorvath Paul
Tot ceea ce fac si tot ceea ce vreau va deranja pe cineva... sau va imbuna pe cineva... insa eu nu voi fii niciodata atins de ceea ce nu ma va omori.!
4 poezii, 0 proze
Doar lumanari
de Fara Nume
Pe masa mea a murit o lumânare. Mă uit la restul ăsta mic și fumegând, Și mă întreb, diferență între noi să fie oare, Ori aceeași plasmă suntem, scăpărând, arzând, plângând? Eh, multe lucruri poți să...
Primul vals
de Costea Dorin
Luminile se sting, raman doar lumanarile cu umbrele lor jucause, E asa liniste, toti au privirile atintite catre usa pe unde urmeaza sa intram, Inimile noastre au un ritm nebun, pasim incet incet cu...
Zori
de Marincat Alexandra
Nu poți să îți dorești mai mult decât să fie o seară rece de toamnă, focul să ardă în șemineu, doar lumânările să mai destindă încăperea, și o blană să se întindă leneșă pe podea la picioarele...
munteanu, timpul trece
de Vasile Munteanu
mă aspotrofa învățătoarea – intuiam că îmi spune nimic nu știam încă să îi răspund că oamenii trec – timpul nici măcar nu există involuntar gândesc înainte de platon (la fel de involuntar) am...
FOLK-TATIANA STEPA
de carmen zafiu-Mizil-
Tatiana Stepa :”Dar vă las și bucuria/ și tot cerul meu de stele /vă las singura avere /vă las cântecele mele” Dacă mentalitatea lumii în care trăim nu s-ar rezuma doar la lucruri mediocre ,atunci cu...
poezii de dragoste
de x
Fara sa stim Crezi oare ca iubirea poate sa traiasca, In templul unui suflet ravasit, Daca sub pleoape-ncep usor sa-mugureasca Frumoase lacrimi ce trecutul i-au ranit? Coboara treptele spre templu si...
Despre durere
de Țenche Mircea
Mă doare acum chiar peste tot Nu vreau să caut antidot, Durerea are rolul ei în lume Eu o tratez mereu cu glume. În cotul meu ea se așază În fiecare după-amiază, În capul meu ea se strecoară Și vreau...
Uneori
de petre ioan cretu
pe cei pe care i-am iubit și au murit știi, uneori în vise îi aud cum îmi vorbesc și cum se preling de-a lungul nopții șoptit pe sub streșini pe sub frunți de argint uneori mintea îi îngână în gând...
Ingerul fara nume
de MARILENA MIHAI
Úneori se anina din creanga in creanga rasul acela deschis,fara urma de nor,cu picaturi de soare in clinchet.Si-i vedeam mana bronzata,mult prea bronzata ca si cum toate verile se ingramadeau...