"Doar cu toiag și desculț" – 21358 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
dan plesa
reproducerea textelor se poate face doar cu acordul autorului
160 poezii, 0 proze
Saraiman & Saraiman
fara biografie, doar cu destin (etc etc etc blablablabla)
26 poezii, 0 proze
Schiau Alexandru
Nascut in Brasov in data de 14 Septembrie 1991. Locuiesc doar cu mama si incerc sa fac totul sa fie bine. Am terminat o scoala generala, Liceul "Andrei Muresanu",Brasov, iar acum sunt student la "Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor" din cadrul "Universitatii Transilvania" Brasov. Imi place teatrul, muzica si entertainment-ul, iar in timpul liber mai scriu cate ceva. Rareori se intampla ca un text scris de mine sa fie si bun, dar cele pe care le consider mai stralucite le "impart" cu ceilalti.
2 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
Radu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
Florea Cristina
M-am nascut la 1 Mai 1974.Am descoperit placerea de a scrie pe la 12 ani.Am inceput simplu,cu povestiri scurte care nu prea spuneau nimic si nu aveau pic de culore.Asta am descoperit mai tarziu.Dar am continuat, zodia Taurului impingandu-ma mereu inainte.Am scris poezii la care am renuntat .Nu ma prea pricepeam.Dar am continuat cu povestirile si aveam sertarul plin de ele.In 1993 am terminat prima proza scurta care ,,iesise'bine.Am incercat publicarea ei dar,eram intampinata doar cu refuzuri.Totusi ,am continuat sa scriu,alte si alte lucrari.Munca mea s-a materializat anul trecut,in 2004,in septembrie,cand am debutat in revista ,,Oglinda Literara"cu proza scurta ,,Neputinta".Iar anul acesta ,in ianuarie,am aparut cu o povestire despre viata mea ,intr-o revista pentru femei. Particip,pentru a doua oara,la Festivalul Concurs ,,Mihai Eminescu"cu doua proze scurte si o piesa de teatru. Anul acesta am terminat de scris primul meu scenariu.
2 poezii, 0 proze
Ion Sofia Manolescu
Ion Sofia Manolescu (n. 24 noiembrie 1909 – m. 1993), poet și memorialist. A semnat uneori doar cu numele de Ion Manolescu. :A nu se confunda cu prozatorul contemporan Ion Manolescu (n. 1968), care a scris ”Întâmplări din orășelul nostru”.: A publicat în 1936 sub numele de Ion Manolescu volumul de debut ”Odihna neagră” la editura ”unu” a lui Sașa Pană. În 1944, la opt ani de la publicarea volumului, a fost primit în Uniunea Scriitorilor, la recomandarea lui Tudor Arghezi și Gala Galaction. După 1946 a avut interdicție de semnătură în presă timp de mai bine de un deceniu. A colaborat și la revistele România literară și Front literar. Cea mai cunoscută carte a sa postbelică este ”Între mine omul și voi cartofii”. A mai publicat în 1962 și o carte de memorialistică, ”Amintiri”. Opere * Odihna neagră, Studioul grafic "Steaua artei", editura unu, București, 1936 (cu un portret de M.H. Maxy; tiraj de 208 exemplare) * Amintiri, Editura Meridiane, București, 1962 * Soare scufundat, Editura...
2 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Doar cu toiag și desculț
de Porumb Darius
De neputință și de frică mă agăț ca o fiară de gâtul primejdiei lumea e în drum spre funebre litanii eu mucenic osândit al muțeniei se aud din mulțime ocări și sudalme deși, n-am izgonit niciodată...
Hristos la Pârșcov
de Jianu Liviu-Florian
Hristos la Pârșcov Desculț, din sat în sat, când mai treceai Te întrebau copiii fără vină: Ce ne mai dai, ce daruri, în ce rai, Când n-ai decât o traistă de lumină? Și prin orașe, cu cojocul rupt,...
Copacul
de ILIE GRIGORE
N-a fost niciodată, dar ar fi putut fi, sau poate că a fost, și nu știm noi, un rege care stăpânea peste o țară îndepărtată, de pe la una din marginile curbate ale acestei lumi.Fiindu-i teamă că...
Balada lui Arhimede
de Vlad Solomon
Facandu-si baia duminicala In casa sa din vechea Siracuza, Tanarul Arhimede Observa Ca apa se ridica Si se revarsa peste marginea baii In care el, tanarul Arhimede, Se scufundase. Uimit, Tanarul...
Destin și așteptare
de Morar Florin Teodor
Călătoria continuă,aparent staționară,aparent închis în gara marilor speranțe,Destinul are un plan,mereu el este împotriva multora,chipul pasagerilor este o carte a destinului,privirile lor febrile...
Fereastră spre niciunde
de Sorin Olariu
se năruie lumina ca un castel de fumuri din trupul meu răsare un astru de-ntuneric iar tălpile desculțe mă poartă pe-alte drumuri căci a venit și vremea când pot să mă desferic doar fluturii de...
Fereastră spre niciunde
de Sorin Olariu
se năruie lumina ca un castel de fumuri din trupul meu răsare un astru de-ntunerec iar tălpile desculțe mă poarta pe-alte drumuri căci a venit și vremea când pot să mă desferec doar fluturii de...
Fereastră spre niciunde
de Sorin Olariu
se năruie lumina ca un castel de fumuri din trupul meu răsare un astru siamez iar tălpile desculțe mă poartă pe-alte drumuri căci a venit și vremea să mă descătușez doar fluturii de noapte-mi respiră...
jurnal 37
de viorel gongu
Dimineața, devreme, am părăsit mănăstirea, iar cel care m-a condus la poartă a privit îndelung sculptura de pe baston. Mi-a arătat drumul cu palma întinsă de parcă mi-ar fi arătat pe unde o luase...
