"Dintr-un apus..." – 20501 rezultate
0.01 secundeMeilisearchPlaton
Platon (Greacă: Πλάτων; Plátōn) (n. cca. 427 î.Hr. — d. cca. 347 î.Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, student al lui Socrate și învățător al lui Aristotel. Împreună cu aceștia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost de asemenea matematician, scriitor al dialogurilor filozofice și fondatorul Academiei din Atena, prima instituție de învățământ superior din lumea occidentală. S-a născut într-o familie aristocratică, la Atena sau pe insula Egina, având ca tată pe Ariston (descendent al regelui Codros) și ca mamă pe Perictione (dintr-o familie înrudită cu Solon). Numele de naștere al său era Aristocles; Platon a fost o poreclă primită datorită pieptului său lat. Copilăria este marcată de războiul peloponesiac și luptele civile între democrați și aristocrați. La 20 de ani devine discipol al lui Socrate, rămânând alături de el vreme de 8 ani, până la moartea acestuia. Înclinațiile poetice, talentul în domeniul...
3 poezii, 0 proze
Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
Michelangelo Buonarroti
A fost unul dintre cei mai mari artiști din totdeauna, recunoscut încă din contemporani, sculptor, pictor, arhitect și poet italian. Și-a pus în proiect să facă din activitatea sa o neîncetată căutare a idealului de frumos. Născut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi și de Caprese și al Francescăi de Neri. Familia era de origine fiorentină, dar tatăl se afla în acele locuri pentru a ocupa postul de primar în calitate politică. A adus o mare contribuție artei contemporane, opere ce strălucesc și acum în întreaga lor valoare. Era stângaci și cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Se stinge din viață pe 18 Febroarie 1564 la Roma lăsând în urma sa nenumărate opere de valoare printre care și câteva neterminate. Neterminarea ultimelor sale opere reprezintă convingerea de a nu putea atinge în întregime propriul obiectiv de a ajunge la Dumnezeu printr-un parcurs artistic, personal și subiectiv. Michelangelo înțelege că...
1 poezii, 0 proze
Richard Wurmbrand
Richard Wurmbrand s-a născut în București în 1909, fiind cel mai mic dintre cei patru băieți ai unei familii de evrei români. În 1936, anul în care s-a căsătorit, călătorind prin munții României, a întâlnit un tâmplar creștin care i-a pus în mână o Biblie. Neavând educație, creștinul nu le-a putut explica prea multe, și nici nu le-a putut răspunde la întrebări, doar i-a sfătuit să își facă timp să citească măcar una dintre Evanghelii. După câtva timp evreul Wurmbrand s-a încreștinat, devenind apoi pastor protestant. În timpul celui de al doilea război mondial, pastorul Richard Wurmbrand și soția sa au salvat numeroși tineri evrei din ghetouri, au predicat zilnic în multe adăposturi și au fost arestați de câteva ori pentru activitate creștină ilegală în timpul stării de război. După sfârșitul războiului, când comuniștii s-au instalat în România și au început să controleze bisericile (1945-1947), pastorul Wurmbrand a început o activitate subterană viguroasă de propovăduire a...
1 poezii, 0 proze
Ludwig Börne
Ludwig Börne a fost un scriitor german politic și satirist de origine evreiască.După ce a studiat medicina la Berlin și Halle renunță la ea pentru a studia științele politice la Heidelberg și Giessen. A lucrat în jurnalism pentru ziare liberale Staatsristretto și Die Zeitschwingen. În 1918 s-a convertit la luteranism, schimbîndu-și numele din Lob Baruch în Ludwig Börne. După înterzicerea ziarului editat de el, die Wage, se retrage pentru o vreme din publicistică. Urmărind revoluția din 1830 din Franța, oarecum dezamăgit de ea, scrie o serie de strălucite scrisori satirice Briefe aus Paris. Mireasa din Paris este lucrarea lui Börne cea mai cunoșcută și un punct de cotitură pentru jurnalismul german. Acest lucru la propulsat ca unul dintre liderii mișcării Germania tînără. Moare la Paris în 1837. Operele sale sunt cunoșcută pentru stilul și vena lor satirică. A scris și o serie de poveștiri scurte și schițe. Este și autorul unor aforisme asupra realităților politice ale vremii. *****...
1 poezii, 0 proze
coca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Filip Brunea-Fox
Filip Brunea-Fox (n. 18 ianuarie 1898, Roman, d. 12 iunie 1977, București) a fost pseudonimul literar al lui Filip Brauner. Unul din cei mai cunoscuți reporteri interbelici, de origine evreiască, cel care, alături de Geo Bogza, a pus bazele reportajului literar românesc. A scris numeroase reportaje literare publicate în presa interbelică. Este autorul carții Orasul măcelului (Jurnal al rebeliunii legionare din 1941 București) publicată în 1944. A realizat un număr însemnat de fotografii având ca tema socială situația evreului în România. A colaborat la 75 H.P., unu și Punct și a fost unul dintre editorii principali ai revistei Integral.
3 poezii, 0 proze
Dosoftei
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava - d. 13 decembrie 1693, la Zolkiew, în Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt. A învățat la Iași probabil la Colegiul întemeiat în 1640 la mănăstirea “ Sf. Trei lerarhi", apoi la școala Frăției ortodoxe din Lvov, unde a făcut Studii umaniste și de limbi. Cunoștea limba elenă, latina, slavona și polona. Datorită relațiilor sale cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus din Rusia un teasc de tipografie cu litere, cu care a tipărit la Mitropolia din Iași, în românește, principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși. El a fost unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în biserică. Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huși (1658 - 1660) și Roman (1660 - 1671), apoi mitropolit al Moldovei...
2 poezii, 0 proze
Sofocle
Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς - n. 496? î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec. Împreună cu Eschil și Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai ramas în întregime numai șapte. Scriitorul s-a născut în anul 496 î. Hr. în Colonos, cartier mărginaș al Atenei, într-o familie înstărită, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educația specifică tinerilor timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre...
0 poezii, 0 proze
ababii jana
Sunt o celula dintr-un organism bolnav
6 poezii, 0 proze
Dintr-un apus...
de Cristi Vasilica
Era un apus sângeriu – așa ar începe un elev de clasa a treia compunerea. În ziua aceea a fost totuși un apus sângeriu pe fundalul senin care improșcase tot cerul. Viața parcă se ducea să tragă un...
Moment dintr-un apus de vară
de Iluta Elena
trupul îți era acoperit de-un cerșaf cu frunze tomnatice; eu eram goală și-ți priveam tăcerea. prea liniște… trebuia să fac ceva… te-am dezvelit m-ai privit zâmbitor ca atunci când ți-am pătat cu...
Candorile iubirii
de Cristian Petru Balan
Candorile iubirii lin izvorăsc din tine Venind pe vrăji de raze dintr-un apus de soare, Ascunse-n armonii cu-amplificări divine, Ce-astâmpăr dor și setea de dor ce-adesea doare... E-un tremur ce...
Gând 7
de Tinca Mihai-Paul
Gând 7 Aprind făclia într-un întuneric Fără margini Unde stropesc parfumuri zânele Pe cai Desprins parcă dintr-un evantai Mă uit la un apus Destul de fraged Și simt cum curge prin mine Seva...
ape adânci
de Lory Cristea
icoana vieții mele e-un freamăt în rafală răspuns la o chemare din sunetul de corn și am în dinți blestemul ca orice bănuială s-o ard adânc în suflet și-apoi spre cer s-o-ntorn mă doare-un ceas de...
din valuri de memorii
de Ioan-Mircea Popovici
am înălțat altarul pe țărmul meu cu jar în rugul rugăciunii cu jertfa dintr-un dar zidind în mine clipa mâniei și-a durerii în vidul alb e cântec din pântecul tăcerii prieten mi-este doar butucul...
Poem amnezic
de George Pașa
Între lumile noastre a crescut un zid, și-am uitat cum se trece prin el, simplu și elegant, fără de urmă, fără de speranță. Aș fi crescut, la fel de bine, dintr-o floare sau dintr-un spin; mi-ar fi...
zile tot mai subțiri
de marin badea
am scris despre tine ca despre o pisică retrasă mută întinzându-se leneș în înserare un apus pe care îl vedeam printr-un ciob de sticlă mată un ochi de ciclop făcut dintr-un borcan pentru dulcețuri...
22
de Ottilia Ardeleanu
la poarta stelară metalic un an zăngănește a teleportare ecranele înțepenesc pe cifra 22 trecutul e bulversat se agită că nu mai poate ieși deși vaccinat cu toate cuvintele de bine esența booster îi...
A
de Sașa Pană
Abilitatea abandonată peste un abis abject ca un abces sparge abajurul cerului prăvălit în apele fântânilor. Abonați ai unui a. b. c. abscons abdicară totul pentru abstract, precum un accept...
