"Dimăndarea părintească" – 91 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CBConstantin Belimace
Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.
2 poezii, 0 proze
Badulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
Dimăndarea părintească
de Constantin Belimace
Părinteasca dimăndare Nă sprigiură cu foc mari Frats di dadă shi di tată Noi, Armănji di eta toată. Di sum plocili di murmintsă Grescu a noshci bunj părintsă: Nathimats mări s'aibă ăn casă Cai di...
Diamandarea parinteasca
de Dumitru Sava
- Hei, ce faci? Gata… ai și obosit? - Nu e oboseală, bunule! Mai pot, da’ degeaba tot merg că nu mai văd ce trebuie văzut. De ceva vreme îmi acoperă vederea, ca un ecran transparent, o imagine...
Părinteasca Dimândare
de Constantin Belimace
Părinteasca dimândare Ne spregiură cu foc mare, Fraț di mumă și di-un tată, Noi, armâñi di eta toată. Di sum plocili di murmințî Strigă-a noșță buñi părințî: „Blăstăm mari s-aibă-n casă...
Cultura română a pus cruce graiului aromân
de Nicu-Puiu BAJDECHI
Puțini iubitori de cultură din România au acces la valorile născute de spiritul aromân, de creațiile literare în graiul, idiomul aromân. Și mai puțini sunt cei care cunosc că, pe lângă folclorul...
voiculesciană
de Ștefan Petrea
în demâncarea mâine e cerul ustensilă curgând pe o sămânță în tină ploaie, rază ni-i vremea fără vină și pâinii stând de pază și crește grâul iute-n pământului axilă. zambilei, în grădină, strivind...
... acolo nu e nimeni
de Ștefan Petrea
când așez pe masă demâncarea mi se pare că sunt unul ar trebui un amândoi ce să-și dea cu părerea dacă puiul e umplut cu întregire de când ai plecat pasărea își ia zborul la fiecare cină puteam să...
mâini transpirate de mâine
de Ștefan Petrea
mâini transpirate de mâine demâncarea aburește pe masă puțină când se răstoarnă mămăliga (bine că a fost anul mănos) e iarnă și liga unui spectru de jos striga mânios - în zadar în altă ordine de...
vise interzise de realitate
de Ștefan Petrea
strada e pustie ca o salcie decapitată de plete în zori plângătorii se vor ramifica în viață căutările lor sunt puține demâncarea și două zile de shopping ori de pescuit pe săptămână unii aleg...
Vise pierdute
de Cucu Constantin
Unul din lucrurile cele mai enervante care mi s-au întâmplat o dată cu vârsta adultă a fost diminuarea progresivă a capacității de a visa. Copil visam aproape noapte de noapte. De la vise de acțiune,...
Somnul ,lipsa sau exagereare
de Ellie Liza
Somnul este o stare fiziologica perioadica, reversibila, caracterizata prin abolirea constiintei, inactivitate comportamentala (somatomotorie), diminuarea metabolismului si reactivitatii.S-au...
Interes național
de ADRIAN ANGHELESCU
Ne spune președintele teatral Că munca lui acum se concentrează Numai pe interes național Pe care-l apără și garantează Când s-a împrumutat întâia oară Luând banii de la fondul mondial Ar fi făcut-o...
Liniște amară
de Ștefan Petrea
Păzeam de mult o liniște amară Când păsările n-or ma sta în triluri Și noi ne-om îmbrăca în grele driluri Trăgând cu demâncarea spre cămară. Spre iarnă se îndreaptă-a vieții chinuri Gândind de sub...
the old god
de Ștefan Petrea
raiduri aeriene pe deasupra divinității Dumnezeu e un bust de ceară la care se închină adulatorii de chip cioplit li se termină lumânarea și-și frig degetele li se termină demâncarea și-și ling...
tânăr în veșnicie
de Ștefan Petrea
după o magnifică sesiune la dezalcoolizare te caut în fiecare podea ce ar putea să-ți poarte pasul în odaie e dereticat să mă primești în absența ta îmi erai demâncarea lăuntrului pe masă o bucată de...
încă-vara
de Ștefan Petrea
toamna, doar ea e virtutea plumbului virtutea de așezământ în mormânt va ploua din nou cu brumă și tăcere sfințită spre a veni Crăciunul și iarna toamna, o antecameră a nașterii Cristului așteptăm cu...
o rapsodie de iubiri contemplu
de Ștefan Petrea
privirea ta asemănând cu zarea când e în ceață ori de e adâncă tu ești a mea în veacul lumii încă și mă săruți dar nu-mi aduci vânzarea ies și din criptă la a ta poruncă să îți aduc cafea și...
fraudulos
de Ștefan Petrea
te port în auz ca pe-al nemuririi havuz din vorbele tale picură miere minele în sinea lui piere el e învățat cu vorbe murdare nu cu feciorelnică ardoare, buba fiirii mele doare să se crape pământul,...
power of shadows
de Ștefan Petrea
pe-obraz porți lacrimi de privire sfântă, mă haiducești în nemuriri de straie și-n toate-s gol, ca pruncul în copaie iar greierul mirării îmi tot cântă. e plin lăuntru-n nimfe de văpaie pe cât e...