"Diabetul" – 749 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
HCHristu Cândroveanu
Poet, prozator, filolog, critic literar, eseist. Scrie in limba română, atât in dialectul daco-român, cât și în cel macedo-român. Redactor la Tomis, Tribuna școlii, redactor-șef la Livres Roumains. Continuator al regretatului Tache Papahagi. Opere proprii:Poeme(1973), Porni racheta(1974), Povești de miazăzi(1976), Ñihadz(1980), Ore de aur(1983). Culegeri, prelucrări: Antologie lirică aromână(1975), Antologie de proză aromână(1977), Trei balade aromâne(1980), Un veac de poezie aromână(1985). Militează pentru recunoașterea aromânei ca dialect al limbii române și nu ca o limbă separată.
2 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
NTNuși Tulliu
Nuși Tuliu (1872-1941) Născut în Avdela, în munții Pind, vatra culturală aromânească, a reușit să redea farmecul și drama specificității unei etnii arhetipale. A scris și romanul „Murmint fara crute”, apărut în foileton în ziarul „Ecoul Macedoniei”, rămas neadunat în volum. * Poezii, Editura Apostol Mărgărit, București, 1926 (cu poeme în dialectul aromân și traspuneri în română)
2 poezii, 0 proze
HKHeinrich Kipper
Heinrich Kipper (*16. Dezember 1875 in Illischestie/Bukowina; †10. März 1959 in Hollabrunn/Niederösterreich) Heinrich Kipper hat sich einen Namen als Mundartautor gemacht. Er schrieb aber auch Prosa und Theaterstücke in Hochdeutsch. Kipper war ein überzeugter Befürworter des Krieges und hat Kriegslyrik im karpatenschwäbischen Dialekt der Deutschen aus der Bukowina geschrieben. Er war Oberleutnant der k.u.k.-Armee und wurde im 1. Weltkrieg schwer verwundet. Nach dem Zerfall der Donaumonarchie ließ er sich in Niederösterreich nieder. * * * Heinrich Kipper și-a făcut un nume de autor în crai popular. Dar a scris proză și teatru și în germana literară. Kipper a fost un sprijinitor convins al războiului și a compus lirică de război în dialectul carpato-șvăbesc al germanilor din Bucovina. A fost locotonent major în armata austro-ungară și a fost grav rănit în primul război mondial. După destrămarea imperiului austro-ungar s-a...
1 poezii, 0 proze
MEMarianne Ebner
Marianne Ebner alias Kaschpersch Mrijan, *05.05.1920, Jahrmarkt (Giarmata) / Banat / Rumänien; †20.06.2007, Crailsheim / Deutschland war eine Mundartdichterin aus der Banater Gemeinde Jahrmarkt, heute Giarmata. Sie hat ein sehr umfangreiches lyrisches Werk in Deutsch und Dialekt hinterlassen, das zu ihren Lebzeiten in Zeitungen, Zeitschriften und Anthologien erschienen ist. Sie ist 1983 in die Bundesrepublik Deutschland ausgewandert und war auch dort als Autorin und besonders als Rezitatorin geschätzt. Nach ihrem Tod ist im Hartmann Verlag ein Buch mit Gedichten und Erzählungen von Marianne Ebner erschienen: "Wann ich net schloofe kann ..." Marianne Ebner, purtând porecla Kaschpersch Mrijan, a fost o poetă de grai șvăbesc din comuna bănăţeană Giarmata. Opera ei poetică în lb. germană și dialectul șvăbesc, destul de vastă, a fost publicată în timpul vieţii ei în ziare, reviste și antologii. În anul 1983 a emigrat în Republica...
1 poezii, 0 proze
Diabetul
de Florentin Cristian
Multe ai, te comporți ca biet Sigur crezi că limba dulce Încântă și mult aduce Da, o să faci vreun diabet
Ziua Dobrogei și a diabetului(14 Nov.)
de Ruse Ion
De ziua ei vă voi cânta, Prieteni dragi, cupletul: Ce dulce-i Dobrogea că s-a Cuplat cu diabetul.
pentru ultima data albastru
de Vâță - Diénes Andrea
ok am buzele amare de la fumat in rest ca diabetul imi place sa ma redescopar in ferestrele vecinilor scrijelind melancolii in florile de gheata noapte de noapte am un singur rendez-vous cu mine...
doamna de la nouă
de Cristian Munteanu
De câteva zile doamna de la nouă vorbește cu fotoliul din sufragerie îi aduce ziarele îi face câte-o cafea fără zahăr deh diabetul îi mângâie spătarul și acesta înduioșat scârțâie molcom așa...
...si tu stii asta!
de neculea corneliu
Tu stii,in aceasta epoca post after domani Ca nu mai sunt barbati care sa te doreasca Asa cum isi trage copilul perna Sa-si propteasca mai bine zidul viselor asediate Dis-de-dimineata Tu stii Ca in...
Diabeticul
de Mihai Miro
Simt -deși n-am ce să-mbrac- Mulțumire sufletească. Dup-o viață de sărac, Am o \"boală boierească\". Diabetul este denumit în popor și \"boală boierească\"
Apa Kangen
de Cucu Constantin
Am un pacient ghinionist în sensul că, deși nu ține în mod special dietă, nici nu este clar dacă își ia chiar zi de zi medicația, diabetul lui pare a se agrava. Faptul, pe care eu îl consider...
taciuri în familie
de Florentin Cristian
Rude adunate Între ele fade Poate ciocolate Dau roade De cei mici date Către cei voi roade Parcă ar fi donate Așa sunt mâncate Sunt așa delirante Că le mănânci pe toate Unii pentru că-i roade Alții...
sonet chimical
de Liviu Nanu
o, cum își țes paingii neiertătoarea pînză și eu urzesc iubito capcane pentru tine pîndindu-te din umbră îți șușotesc din frunză chemări îmbietoare și versuri alcaline degeaba pun căpăstru pornirilor...
Nici de-un strop, sentimentală...
de Gabriela Marieta Secu
Lumea, ca să intelegi despre ce e vorba in bucata asta de amărăciune... Ti-am tot spus, că lumea e ca lumea, nici decum asa cum o dorim noi să fie, cum ne-o inchipuim bolnavi de sentimentalism ce...
Copii
de Oana
Fac stagiul pe sectia de pediatrie. Sunt internati copii frumosi, copii bolnaviori, sugari, copii mai maricei, unii cu mamicile lor, altii singurei...sunt unii copii abandonati de mamele lor in...
soare sub plapumă
de Dacian Constantin
cremene de cremene rotulă și cot izbindu-se una de celălalt eu de tine cine mai citește scripturile prin biserica din pieptul tău cine mai bate toaca ținându-se în leșin de balustrada sângelui nu mai...
Sub vremi
de Cătălin Angelo Ioan
În acea zi, dimineața începu mai devreme pentru Ion. De obicei, se trezea odată cu primele raze ale soarelui, dar atunci, gândurile ce-l frământaseră toată noaptea îl aruncaseră, parcă prea devreme,...
Prea Fericitul
de Jianu Liviu-Florian
Prea Fericitul Dresorul îmi spune că el Îmi vrea binele, Îmi spune să îmi execut numărul Pentru care spectatorii plătesc, E de datoria mea să îmi satisfac perfect, clienții - Dresorul îmi spune că el...