"De la Craiova" – 25018 rezultate
0.01 secundeMeilisearchcronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
profa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu

ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean

spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse

cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
Tomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
Titu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova -- d. 18 iunie 1917, București) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic și "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt...
7 poezii, 0 proze
Dumitru Iacobescu
D. Iacobescu, pseudonim literar al lui Armand Iacobson, fiul medicului Iosif Iacobson și al Dorotheii Jensen, originară din Austria, s-a născut la Craiova, în 1893. După moartea tatălui său, familia se strămută în 1898 la București, unde D. Iacobescu urmează cursurile Seminarului pedagogic universitar. Vocație poetică precoce. Scrie versuri de la 14 ani, sub prestigiul evident al simboliștilor francezi (Verlaine, Samain), din care va și traduce. Debutul său publicistic se produce în revista Insula (1912). Prezență promițătoare în revistele epocii, întreruptă de ftizie, care-l și răpune în vârstă de 20 de ani (9 octombrie 1913). OPERE: Quasi, poezii, cu o prefață de Perpessicius, Buc., Cultura națională, 1930; Ms. inedite la Muzeul literaturii române. COLABORÃRI: Insula (1912); Arta (1912); Noua revistă română (1912-1913); Ilustrațiunea națională (1913); Flacăra (1913), Noi pagini literare, Biruința, Ramuri etc.
8 poezii, 0 proze
Marcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris și Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea-Dealului. În 1920, obține licența în drept și filozofie, cu orientare spre funcțiile publice și serviciul diplomatic, în care debutează ca atașat de legație pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce și foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomație (Varșovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat și scriitor. În 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din țară, se consacră în ultima perioadă a vieții sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, și în Arhivele Olteniei. A decedat la Craiova în...
4 poezii, 0 proze
nicolae eremia
Data si locul nasteri: 3 august 1948, comuna Teiu, jud. Arges Parintii: Constantin si Maria Studii: Institutul de Invatamant Superior Pitesti, Facultatea de Invatamant Tehnic, TCM, promotia 1980 Starea civila: casatorit; sotia: Mariana Copii: George - Catalin si Daniel – Nicolae A publicat : poezie,proza,cronici si medalioane literare in revistele: Arges, Sagetatorul,Cafeneaua literara, Societatea literara,revista AGERO Stuttgart si in volumele colective: Atelier de creatie,pseudo-antologie literara -versuri, Pitesti, 1980. Anii devenirii noastre - antologia Cenaclului Literar Liviu Rebreanu,1983. Arc peste timp-culegere de versuri,Bucuresti,1977. Premii: In anul 1980 - premiul revistei Arges la festivalul de poezie Traian Demetrescu de la Craiova, In anul 1983 - premiul I pentru poezie la festivalul interjudetean Argesule plai de dor. Co-fondatorul cercurilor literare: Ion Pillat din Stefanesti, 1967, Erou Ion Stefanoiu(1970)- in timpul stagiului militar, Metamorfoze( 1976)la...
16 poezii, 0 proze
Gheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
George Uscătescu
George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj - d. 11 mai 1995, Madrid) a fost un filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române de la 10 septembrie 1991. A urmat cursurile liceale la Târgu-Jiu iar bacalaureatul l-a luat la Craiova in 1937. În continuare a urmat la Universitatea din București cursurile la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Drept. În anul 1940, apreciat de Nicolae Iorga, primește o bursă pentru Italia. Acolo a realizat cu strălucire trei doctorate: în filozofie, litere și drept. Datoriă conjuncturii cauzată de grava conflagrație din acel timp din Europa, nu s-a mai întors în țară și s-a stabilit definitiv în Spania, la Madrid, care a devenit patria lui adoptivă. Ajungând profesor universitar la Universitatea Complutense din Madrid, titular al catedrei de filozofie care a fost a lui Ortega y Gasset și a lui Eugenio D'Ors, a desfășurat o activitate enciclopedică abordând subiecte de cultură,...
1 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Alexandru Balaci
Alexandru Balaci (n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) - d. 7 martie 2002 ) a fost un italienist român, poet, critic și istoric literar, membru al Academiei Române. Biografie După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, își va lua doctoratul în anul 1943 cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. A fost, rând pe rând, redactor-șef la ESPLA, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Școlii Române din Roma (Accademia di Romania), între anii 1981-1990, profesor și șef de catedră la Facultatea de Litere din București, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef al revistei Viața românească. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrări de referință și traducând din opera unor mari personalități ale ei. A coordonat monumentală lucrare Istoria literaturii italiene și numeroase dicționare. A fost membru în numeroase academii, societăți europene și mondiale....
1 poezii, 0 proze
ivan fraguta-maria
Mai intai sa ma prezint:Sunt Ivan Fraguta-Maria,nascuta in Craiova,sunt la C.N "Elena Cuza",sectia stiinte ale naturii.Cu toate ca nu fac romana ca cei de la filologie,imi place foarte mult literatura.In timpul liber imi place sa citesc si sa scriu poezii sau proza.Am inceput sa scriu poezii pentru diverse materii,cand aveam cate un concurs sau vreo prezentare din clasele mici.Mi-am facut un cont pe acest site deoarece am vazut ca aici ii poti da liber imaginatiei si creativitatii,poti intalni alti oameni pasionati de arta poeziei si a povestilor.Felicitari celor ce au muncit la realizarea acestiu site.
1 poezii, 0 proze
De la Craiova
de nicolae bunduri
Pentru concursul de epigramă-Craiova-2013- Tema I : „De-ale oltenilor” Vinuri din prafuri Sunt “licori” contrafăcute, Dar oltenii - spirit fin, Par persoane pricepute: Fac un zaibăr…juri că-i...
Oprăznicii de la Craiova
de Laurentiu Ghita
Tema: FEMEIA, ETERNA POVESTE Femeia-i poveste!...Și nu numai! Femeia-i poezie și poveste, Iubită, mamă, muză, stimulent, Iar pentru meșteri ca Manole este Un fier-beton extrem de rezistent! Cauză și...
Trandafir de la Moldova, premiile-s la Craiova
de Ion Diviza
Tema: E toamnă iar… Confesiunea Evei E toamnă iar, pustiu pe ram, Eu frunze-n garderobă n-am; Dar nu e bai, Adamii mei Mă plac și-așa, în chiloței! Nostalgie autumnală E toamnă iar, iubito,-n...
Festivalul Național de Epigramă "Traian Demetrescu" - Craiova
de Vali Slavu
Festivalul de la Râmnicu Vâlcea, desfășurat la început de noiembrie, părea să încheie ciclul manifestărilor epigramatice din acest an. Dar, spre surprinderea tuturor, avea să apară pe harta epigramei...
Festivalul Internațional de Epigramă „Traian Demetrescu” Craiova
de Vali Slavu
Festivalul Internațional de Epigramă „Traian Demetrescu”, desfășurat la Craiova, a ajuns la ediția a IV-a. Chiar dacă, la primele trei ediții, am fost primiți cu multă căldură, la începutul iernii,...
