"Démarche" – 292 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
george
3 poezii, 0 proze
AVAndré Verdet
André Verdet est né à Nice en 1913 et il s'est éteint à l'âge de 91 ans à son domicile Saint Paulois le dimanche 19 décembre 2004. La famille Verdet s’installe à partir de 1918 à Saint-Paul de Vence. André Verdet rejoint l’infanterie coloniale en 1923 et séjourne en Chine. Rapatrié et soigné à Briançon, il rencontre Jean Giono en 1937 et publie ses premiers poèmes. André Verdet rencontre Jacques Prévert en 1941 à Saint Paul de Vence. En 1944, le Commandant Duroc, alias André Verdet, chargé du sabotage et du contre-espionnage, est arrêté par la Gestapo en même temps que Robert Desnos. Il est incarcéré à la prison de Fresnes, puis envoyé au camp de Compiègne et déporté à Auschwitz puis à Buchenwald. En 1948, André Verdet publie "Souvenirs du Présent", "Histoires" et "C’est à Saint-Paul de Vence" cosignés par Jacques Prévert. André Verdet et Jean CocteauEn 1951, encouragé par Picasso, André Verdet va diversifier son art et va se mettre à la peinture. Durant les années cinquante, à...
1 poezii, 0 proze
Bragos Bucurenci
N-am gasir nicaieri o biografie completa. Ofer un articol din publicatia \"Jurnalul de Vest\": Dragos Bucurenci e genul acela de produs antipatic al societatii de consum: ambalajul îti spune ce contine, dar nici macar vînzatorul nu-ti poate spune la ce serveste. E fabricat în Bucuresti, a fost depozitat central (citeste Tineretului si nu comenta) pîna la vîrsta majoratului, cînd s-a trezit transferat în interes de familie pe linia de demarcatie dintre Rahova si Ferentari. Dupa patru ani de tatonari reciproce cu cartierul, cu toate ca a avut o relatie excelenta cu vecinii si o toleranta dumnezeiasca pentru manea, si-a aranjat un virament si a aterizat pe raftul de deasupra Cinematecii, pe strada Eforie. În prelucrarea materiei prime, s-au folosit doua licee de la care a chiulit copios si doua facultati plicticoase pe care le-a întrerupt. La controlul tehnic de calitate i s-au aplicat masinal etichetele spalacite: informatica, Sava, filosofie, stiinte politice. Ultimele doua, cu...
0 poezii, 0 proze
DSDonatien Alphonse François, marquis de Sade
Donatien Alphonse François, marquis de Sade, né le 2 juin 1740 à Paris et mort le 2 décembre 1814 à l'asile de Charenton, est un écrivain et un philosophe français, longtemps voué à l’anathème en raison de la part accordée dans son œuvre à un érotisme de la violence et de la cruauté (fustigations, tortures, incestes, viols, sodomie, etc). Le néologisme « sadisme », formé d’après son nom, est apparu dès 1834 dans le Dictionnaire universel de Boiste comme « aberration épouvantable de la débauche : système monstrueux et antisocial qui révolte la nature ». C’est Krafft-Ebing, médecin allemand, qui a donné à la fin du XIXe siècle un statut scientifique au mot sadisme, comme antonyme de masochisme pour désigner une perversion sexuelle dans laquelle la satisfaction est liée à la souffrance ou à l’humiliation infligée à autrui. Occultée et clandestine pendant tout le XIXe siècle, son œuvre littéraire est réhabilitée au XXe siècle, malgré une censure officielle qui dure jusqu’en 1960, la...
4 poezii, 0 proze
LCLuis Cernuda
Luis Cernuda (born Luis Cernuda Bidón September 21, 1902, Seville – November 5, 1963, Mexico City), was a Spanish poet and literary critic. The son of a military man, Cernuda received a strict education as a child, and then studied law at the University of Seville, where he met the poet and literature professor Pedro Salinas. In 1928, after his mother died, Cernuda left his hometown, with which he had all his life an intense love-hate relationship. He briefly moved to Madrid, where he quickly became part of the literary scene. However, his detached, timid and morose character, his search of perfection frequently made him lose friendships and popularity. His mentor and former professor Salinas arranged for him to take a lectureship for a year at the University of Toulouse. From June 1929 until 1937 Cernuda lived in Madrid and participated actively in the literary and cultural scene of the Spanish capital. Cernuda collaborated with many organisations working to support a more liberal...
22 poezii, 0 proze
Inimă și Drept
de Constantin Enianu
A pune Natura înaintea Societății înseamnă a așeza societatea animală înaintea societății oamenilor. Iar în cadrul societății umane a pune un sistem intelectual care pretinde că furnizează explicații...
Moartea lui Doctoru'
de Cucu Constantin
Nici unul dintre noi nu poate ști care este mijlocul vieții lui. Din câte putem controla o mașină ne-ar putea lovi mâine, un cutremur ne-ar putea relaxa definitiv poimâine sau pur și simplu Băsescu,...
meandre-91
de viorel gongu
Mihai a zâmbit imaginilor care îi aduceau în minte acele evenimente. -Da, îmi amintesc, abia înflorise lămâița. Vorbisem cu Părintele Gheorghe să vină să ne sfințească puțul. Mai erau câteva ore până...
Vis cu taximetriști
de Andrei Postolache
Am tras ușa de la taxi - ceva, o mașină, dacie, ceva străin, oricum nu prea nou, nu mai știu. Șoferul era un tip neras de vreo 35 de ani, slab și nervos, ca un adevărat taximetrist, aplecat pe volan...
A șaptea zi
de Sorin Teodoriu
Personaje: - Creatorul - Îngerul - El - Ea În sală, în diferite locuri, câteva persoane care șoptesc uneori diferite fraze: uită! sau de ce-ai venit? etc… Spectatorii pot deveni personaje care...
puterea vorbei
de Dumitru Sava
De felul meu sunt retras, aproape un singuratic, femeile mă intimidează și uneori chiar mă sperie. De aia a trecut timpul și am rămas neînsurat! Însă când m-am mutat la bloc, am cumpărat un buchet de...
Pentru tine...
de Radu Tanase
M-am trezit prima oară din vis atunci când trenul se smulse pentru întâia oară din încleștarea șinelor înghețate.M-am trezit buimac,neștiind de ce plec,de ce aleg să fug iarăși.Mi-am fremătat gândul...
Jurnalul secret
de RUSU GEORGIANA
M-am dus în nisip si am adunat o bucățică dintr-o scoică roșie. Părea o bucata sângerie ,aproape fară consistență ,care-mi aluneca încet printre degete. M-am aplecat după ea, în locul unde căzuse și...
Personalități și teme românești
de Anton Potche
Punctele de greutate ale paginilor de cultură din ziarele germane constituie bineînțeles problemele literare, muzicale, de artă plastică și de politică culturală din Germania, Austria și Elveția. O...
Iadul lui Charles Bukowski
de Paul Gorban
Dragostea e un cîine venit din iad, 61 de poeme erotice Charles BUKOWSKI Editura Polirom, Iași, 2007 \"Dragostea e un câine venit din iad\" demonstrează încă o dată importanța poeziei americane a...
Festivalul Al. O. Teodoreanu, Iași, 2014
de Gârda Petru Ioan
Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” din Iași , împreună cu Asociația Literară „Păstorel” , tot din Iași au organizat în perioada 20-22.06.2014, cu prilejul evenimentelor culturale dedicate celor...
Demachiată
de Radmila Popovici
Cu geana părăsită de rimel oglinda focusez pe cristalin să caute proiecția din el atunci când varsă ochiul arhiplin li se va spune-n glumă celor mici c-a fost odată cineva ciudat cu urma imprimată...
lapte demachiant
de Amalia Rîpea
demachiant lapte cald pentru suflet răcit să-i spăl rănile apele de oglindiri care fac valuri degeaba valuri furioase îndrăgostite amare din care din nimic mă alcătuiesc doar apele sufletului trec...
Demachiantul
de Cucu Constantin
În graba plecării soțioara pare a-și fi uitat, probabil în buzunarele pijamalelor, demachiantul. Intuind că am un drum la Mangalia și ignorând întrebarea mea firească "ce e aia?" mă roagă să îi...