"Cuvintele ajung obosite" – 20275 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
SGSandu Gabriela
~Studii *1999-2004- GRUPUL SCOLAR ,,SFANTA MARIA’’, Galați; *15-21 mai 2002-premiul I la sesiunea de comunicări științifice, FILOZOFIE, din cadrul săptămânii liceului ,,Sfânta Maria’’; *2004- Universitatea ,,Dunărea de Jos’’, Galați, Facultatea de LITERE SI TEOLOGIE, secția Stiințele Comunicării, JURNALISM-ENGLEZA; *2007- Bursa de studiu la Università degli Studi di Trieste- Italia. !Imi place sa calatoresc... Ma fascineaza puterea cuvantului, iar daca ar fi sa va spun ce as vrea sa devin "cand voi fi mare", as spune..."dresor" de cuvinte- e tare greu sa le stapanesti, iar cand ajungi sa o faci, esti deja dependent de ele. Cat de frumos suna...dependent de cuvinte... Cuvintele sunt parte din noi, sunt parte din fiinta noastra; e minunat sa stii sa le stapanesti, dar ce faci atunci cand te stapanesc ele pe tine? Tocmai asa stau lucrurile si cand vorbim de poezie- nu tu stapanesti cuvintele, ci ele ,prin incredibila lor forta, te stapanesc pe tine. Poetul nu face altceva decat sa...
15 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
MCmarius cormos
Nascut in martie 1983, cu o boală la cap. gândirea. Doctorii au spus că cei care se nasc cu această boală, ori ajung primari până la 19 ani, ori vor fi nebuni. Eu am 23 de ani si nu sunt primar.... Este greu de descris un sentiment in cuvinte. Cu atat mai greu este sa-l descrii in poezie. Poate ca acest fapt ma atrage pe mine spre poezie... Prima poezie am scris-o in 1992 daca-mi amintesc bine.. oricum mai am acele foi de hartie doar ca nu sunt aici. Trairile te marcheaza, visele te influenteaza, perseverenta te face mai bun... Contact: cormos.marius@personal.ro yahoo mess: purpurestormpoet
23 poezii, 0 proze
CAcorina addreea
ai cuvinte dulci...ma seduci...crezi ca merge asa..nu conteaza vb ......zimi orike beby...te inping usor in dormitor...stiu ca iti place asa...pas cu pas..eu ma las prinsa in vraja ta...mai putina lumina as vrea..lumanari...duar atingerea ta...toata noaptea voi fi duar a ta...stiu ca asta ai vrea...asta imi place tot ce faci...cu trupul tau ma acoperii.....ai vrea sa ma dezbraci..eu te las sa ma descoperi...te seduc..te alung...stiu ca iti place asa........toata noaptea eu sunt FANTEZIA TA...
2 poezii, 0 proze
VMvoinea mircea
Imi place sa scriu,sa creez,sa vizualizez o lume a mea in cuvinte albe , negre , gri..nu conteaza.Inspiratia ma duce spre culmi cunoscute sau necunoscute si reusesc sa vad printre ganduri,printre gandurile mele.Fara dragoste si ura nu as putea face absolut nimik.Fara tine privitorule nu as putea ajunge la tine...
4 poezii, 0 proze
SDStoian Elena Diana
...actualmente sunt studenta in Iasi,la Facultatea de Medicina Vetertinara,anul IV.. Am ajuns pe acest site din dorinta de a cunoaste oameni a caror ganduri,idei,dorinte...sunt aratate tuturor,asa cum sunt de fapt,sau poate prin dorinta de afisare... Sper sa pot fi integrata,asa cum sunt,in aceast mic univers al cuvintelor... ...folosesc aceste puncte"..."pentru ca multi le folosesc,dar foarte putini incearca sa afle rostul lor... 20 august,1984/Tecuci
3 poezii, 0 proze
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Cuvintele ajung obosite
de Sorina Hăloiu
Când scriu, beau cafea cu ceai țin pixul în dreapta tot acolo și cana era să-mi scot ochii și cuvintele ar fi rămas oarbe cam des fac asta. Când și când o mai schimb dintr-o mână în alta pixul lipit...
Despre neajunsul de a fi murit
de Popescu Valentin
Cine oare se strecoară nevăzute printre valuri ? Sunt regrete ce răsună aruncîndu-se pe maluri Și clătesc în refrenul tăcut, monoton Nostalgia care urcă pe umilul meu peron Și tot umblă fără pace -...
Ana
de Emma Greceanu
Ziua de muncă la fabrica de confecții începea normal la ora șapte. Numai sfârșitul programului putea deveni imprevizibil modificându-se dramatic pentru angajați în funcție de comenzile care trebuiau...
Cuvintele, sunete de apocalips
de Remus Cretan
Știați că și cuvintele iubesc? Sunt prea încet să îi dau întrebării forma sanctificării. Cuvintele sunt cu totul altfel, nu sunt făcute după înfățișarea mea, dar trebuie învățate să vorbească. Când...
Obositor e drumul care nu duce nicăieri-prima parte
de Robert-Marius Dinca
Cu o noapte înainte, cineva „încropise” un graffitti pe peretele exterior al primăriei, format dintr-un semn ciudat, ca o siglă și cuvintele: PRIMARUL ÎȘI FACE CRUCE CU MÂNA DREAPTÃ ÎN PANTALONI. ÎN...
Dumnezeu nu scrie doar trăgând cuvintele din căciulă (impresii roz de la Târgul de Carte Bookfest)
de Ileana Popescu Bâldea
Bonjur tristesse! Ascult Chopin. Nocturna. Și scriu. Nu știu să mă eliberez altfel… ......... Fixez tavanul acesta concav cu un fel de dronă montată pe el. Apoi alunec peste capul vostru....
știu că voi primi o veste...
de Macovei Costel
cuvintele se strâng la sfat să hotărască ce și cum să-înfățișeze iar vestea caută să mă ajungă... nu se publică. nu ai audiență. nu ești vandabil. am răsuflat ușurat. îmi era teamă că e Moartea-n...
alpinistă
de silvia caloianu
am degete frânte strivite mă umilesc întrebări îndoieli am obosit îmi ard gambele am pe glezne inscripția nici un pas înapoi nici un pas înapoi trebuie să ajung să explic să implor trebuie timpul /...
de Bodea Diana Mihaela
dacă tot s-au șters cuvintele voi folosi prilejul de a scrie ce-mi dictează simțămintele mie. depresia spirituală, probemă gravă al cărei leac îmi e necunoscut vine de la ridicatul in slavă mut. o...
despre mări
de stanescu elena-catalina
între noi îngenunchează mările ruga e doar o tăcere mai albă în care urc să aprind orizontul dimineața când stelele se întorc obosite în oameni nu mă căuta între cuvintele-acelea de noapte eu nu am...