"Cum urcă pămîntul" – 20352 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
marinescu andrei
!!!!....acestor asa zise poezii nu le-a fost acordata atentie...sunt scrise in cel mult 7 minute cine crede bine cine nu problema lor...dpmdvd la 17 ani p care ii am cunosc foarte bine viata dar cei mai important este ca am inceput sa cunosc foarte bine oamenii...si nu prea imi place ceea ce cunosc...mi se tot atrage atentia in legatura cu gramatica...ca nai scris bine acolo ca nush ce shi nush cum...mi se urca in cap sa vad totul scris ca la carte...o mica greseala acolo nu strica...parerea mea...cine mai are ceva de reprosat rog sa ma contaceteze pe yahoo...poate purtam o discutie nu doar simple reprosuri.
3 poezii, 0 proze
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
Rraluca
acum 10 ani ma gandeam cum o sa fiu peste 10 ani, azi privesc inapoi, in urma cu 4 ani, la ultimul text de aici, s-a schimbat totul si totusi - parca nimic
5 poezii, 0 proze
Alexandru Man
M-am nascut, Imi astern in viata asa cum societatea ma lasa, Incerc sa las ceva in urma mea, pentru ca altii sa isi aminteasca trecerea mea pe aici, Si-am sa mor, Pacat!!!
4 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
MCMelinte Liviu Constantin
Scriitor obscur , scurt si la obiect ,filosofez. Daca ar fi sa spun ceva despre mine e ca si cum as spune ca totul este nimic si nimicul este tot , pana la urma un paradox.
1 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
AAndra
Fac pasi marunti uneori nesiguri...dar am curajul si ii fac si apoi descopar frumusetea lor... apoi ma intorc in timp(viitoarea meserie).. prezent... si arunc speranta in viitor.Cum ar zice altii dar tu ce esti?Ghicioare( in urma unui interviu).Sunt eu... si meseria mea.
11 poezii, 0 proze
Cum urcă pămîntul
de Nicolae N.Negulescu
Trec marea pieptănată de aripile soarelui și te iau în lumea ochilor cu brațe de fluturi pe spectrele caravanei înazurite. Privește, iubito cum urcă pămîntul sub roțile ghirlandelor fierbinți atinse...
două stafide din tahiri
de Virgil Titarenco
acum voi scrie așezați-vă toți pe o bucată din sufletul meu ca pe o pojghiță de pergament îngălbenit subțire care din voi îndrăznește să dea primul cu zarul în gura păcătosului să spargă dinții buza...
Cartea Oltului cap. 1, 2, 3, 22
de Geo Bogza
Geo Bogza Cartea Oltului Cap. 1, 2, 3, 22 1 HÃȘMAȘUL MARE Presărat cu cetăți în ruină și cu ascuțite turle de biserici, Ardealul trăiește, clipă de clipă, cu tot ceea ce-i dă un chip deosebit în...
Trei cai
de Teodor Pică
Soarele picura sur în grîu Cum picuri tu dragostea ca pe-o vină Prin grîu aleargă calul alb, fără frîu , Nechezînd în lumină. Pamîntul urcă umezeala și umbra Ca o dragoste suind spre amurg Printre...
inima ta
de liviu clisu
Inima ta e un loc bun în care să te așezi Cum ai săpa un culcuș pe un munte iarna printre brazi E cald în ascunzătoare Eu locuiesc în sălbaticiune și nu știe nimeni , spui, Unde-s eu azi Inima ta e...
Poeme dinaintea plecării în armată
de Marius Marian Șolea
Poeme dinaintea plecării în armată 1 Precum potaia de sub masă, care știe totul despre oameni și femei, i-am spus că aceste cuvinte sînt pentru ca teama și curajul să nu umble goale prin țară. ea nu...
pe pămîntul meu gîndurile merg în tălpile goale
de Leonard Ancuta
și ploaia îmi bate în geam ca moartea care mă cheamă la joacă își pune mîinile pe pervaz și îmi cîntă ca o sirenă pe care n-au m-ai luat-o părinții de la școală, e frumoasă moartea mea și cînd mă uit...
învățăm dragostea să își spună pe nume
de Leonard Ancuta
ți-aș da limbi cum aș învăța să îți spun te iubesc în toate limbile pămîntului chiar și în limbile extraterestre ți-aș băga aer în piept apoi l-aș trage și l-aș sufla într-un balon să zbor cu el pînă...
Poduri. Nr.2
de Vitalie Vovc
Podul peste Răut, cum te-ai duce de la Nicoreni „la gară”, astăzi Drochia... Hatul moșiei satului peste care nu se trecea decît cu treabă vajnică... Hatul pamîntului străbuneilor mei. De-aici și...