Căutare

Născut în târgul Hârlău, județul Iași, la 2 februarie 1914. Își petrece copilăria în satul Belcești unde tatăl său Vasile Țațomir a fost medic de plasă timp de 20 de ani. Mama, Aurelia (născută Gheorghiu), o femeie foarte cultă, a scris poezii, unele publicate sub pseudonim. Adesea recită în fața copiilor versuri din Eminescu, Vlahuță, Lamartine, Hugo, Goethe, Heine. În tinerețe a fost atras de pictură, dar pasiunea pentru literatură a fost mai puternică. N. Țațomir face studii elementare și licențiale la Iași. Între 1932 și 1936 urmează cursurile facultăților de drept, filozofie și medicină. În 1936 își ia licența în drept. În 1947 își trece examenul de doctorat cu teza Criminalitatea în literatură. Între 1938 și 1948 este judecător. Din 1948 este profesor la Facultatea de drept a Universității \"Al I Cuza\" Poetul debutează, la îndemnul lui George Topârceanu, în \"Adevărul literar și artistic\" și \"Bloc\", 1933, și consideră că al doilea debut a fost la \"Însemnări ieșene\", 1936....

8 poezii, 0 proze

Cornel Galben

CORNEL-SIMION GALBEN (n. 28 decembrie 1950, București). Absolvent al Facultății de Ziaristică București (1975-1979). Redactor, redactor principal la săptămânalul Steagul roșu Bacău (1979-1988), redactor principal, publicist comentator, șef de secție, director, director general la cotidianul Deșteptarea și S.C. Deșteptarea S.A. Bacău (1990-1995), consilier editorial și director al Editurii Corgal Press Bacău (1994-2003), corespondent al cotidianului Azi (1996-1997), redactor-șef al revistelor Credința ortodoxă (1997-1999), Vitraliu (2002-2005) și Glasul monahilor (2003-2004), redactor la Monitorul de Bacău (1999-2000), consilier la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bacău (2000-). Debut în revista Preludiu (1970). A publicat poezie, interviuri, anchete, reportaje, cronici plastice, teatrale și muzicale în Scînteia tineretului, Scînteia, Munca, România liberă, Apărarea patriei, Adevărul, Azi, Curierul național, Jurnalul național, Curentul, în peste...

65 poezii, 0 proze

Galoiu Marian

Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....

25 poezii, 0 proze

Razvan

Ma numesc Ivanescu Razvan Claudiu si locuiesc in Arad. Poate prima intrebare este de ce? De ce imi place poezie. Razspunsul este simplu. Pentru ca asa e firesc. E firesc pentru ca e omenesc sa ai o inclinatie catre frumos, catre cult si catre perfectiune. Prima poezie am scris-o cam prin clasa a VIII si este o poezie dedicata mentorului meu Nicolae Labis, a caru viata a fost rapita de un mister, iar de ultima mea poezie nu va pot spune cand va fi. Probabil niciodata. Va multumesc.

2 poezii, 0 proze

E.T.A. Hoffmann

Ernst Theodor Amadeus Hoffmann - de fapt Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann, cel de-al treilea prenume fu ales mai târziu de către autor, din admirație pentru Mozart - a fost un scriitor, compozitor și pictor romantic german (n. 24 ianuarie 1776 la Kaliningrad - d. 25 iulie 1822 la Berlin). Celebru mai ales ca prozator, el a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic și al basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a activat și ca libretist, teoretician și critic muzical. Unele dintre cele mai celebre povești și povestiri ale sale sunt Piticuț - zis și Cinabru, Spărgătorul de nuci, Elixirele diavolului, Urciorul de aur și Domnișoara de Scudery. Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună pregătire muzicală și se îndeletnici cu desenul, dovedind aptitudini mai ales în domeniul caricaturii. Despărțit de fratele său, el își petrecu copilăria într-un mediu...

7 poezii, 0 proze

Dragos George

Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...

4 poezii, 0 proze

Constantin Belimace

Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.

2 poezii, 0 proze

Vittoria Colonna

1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.

1 poezii, 0 proze

ingrid klondike

Nu sunt mai mult decat o modesta degustatoare intr-ale poeziei... pana acum , nu am avut sansa sau inspiratia de a putea scoate capul dintre miile de amatori care trag poezia de maneca la fiecare colt de birou... si evident, de a ma oferi , dezgolita de arogante si poticniri unui public cat de cat cunoscator asa ca , fara a avea pretentia ca as curta poezia , profit de generozitatea spatiului virtual pentru a-mi linisti si pshihanaliza printre taste , gandurile

24 poezii, 0 proze

Cult pentru tine

de Alina Manole

Tu, adesea absent din catalogul celor mai noi vise, în ordine alfabetică a numelui meu, polar, o stea de lapte, și a numelui tău, emoțional, creator, rezonând cu ceea ce eu n-am putut fi niciodată,...

Borderline

de Luca Cipolla

Vomat dintr-un pat al spitalului peste un fân de trestii, orașul gri și ademenitor cu spatele rupt în noaptea fumegoasă și goală te văzu pe tine copil ferit de semnificate și semnificanți într-un...

ProzăAtelier

Too much monkey bussiness

de Mircea Cărtărescu

Cum pur și simplu habar n-am cine mai sînt astăzi idolii, am întrebat-o pe fiică-mea, care, avînd cincisprezece ani, ar fi putut să fie mai în temă. „Păi, nimeni\", mi-a răspuns ea, lățită pe fotoliu...

ProzăClasic

năpastă

de Ursu Marian Florentin

Pentru tine -am venit , pentru tine exist, chiar de cade acut peste mine năpasta, între lume şi mit abia pot să rezist că mi-e greu fără tine-n cetatea aceasta Sunt străin de probleme, sunt străin de...

povestea unui moment

de Adam Rares-Andrei

pentru toate momentele în care cerșim sau în care ridicăm un stâlp și proștii îl numesc lăcaș de cult pentru toate clipele în care întindem mâna sau dacă n-avem mâini atunci când ne pierdem privirea...

freamăt tumultuos

de FLOARE PETROV

cât aș vrea iubite să mă ții în brațe că te ador tu știi foarte bine de ce-ai lăsat moartea să te înhațe iubirea noastră să o dezbine? acum locuiești în univers ocult aproape de sfinți și Iisus...

≠ de repulsii

de Mihaela Matei

firește că auzi ploaia în fiecare zi dar sunetele noi le înveți vinerea –a t u n c i îmbrățișările au iz de mentă ciocolată și dans tunetele prind voci de soprană și acordurile din herr mannelig...

Frumusețe perfectă

de Paul Bogdan

N-ai avut ce face și te-ai născut o frumusețe perfectă, o frumusețe rece perfectă, un cristal cu fațete egale ce reflectă trist neperechea în tot. Singulară ce ești! Nici inel, nici cercel, nici...

Muguri sub ninsoare

de florian abel

Sub geană de foc, privire pustie. Lanț de petale ce-ncearcă să-nvie Umeri căzuți de prea multe tăceri, Speranța de mâine în ziua de ieri. Nu te alung, de-ai venit prea devreme, Sângele meu s-a grăbit...

Har de părinte

de Daniel Aurelian Rădulescu

N-am să știu, de vreodată ai dat lacrimă... în gând- la amintire din vremi, de altădată- nici când. De-ai luat timp, să-ți revezi, început de copil cu zulufii în vânt, stând desculț, c-un mobil cu...