"Culbeci, ca să crești…" – 14 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCulbeci, ca să crești…
de Mihai Eminescu
Culbeci, ca să crești, Scoate coarne boerești Și te du încet pe cale Pân-la Dunăre la vale, Fie apa-i bună, rea, Tot să bei din Dunărea.
Concertul în luncă
de Vasile Alecsandri
În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună, Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară. Roi de...
Copii eram noi amândoi
de Mihai Eminescu
Copii eram noi amândoi, Frate-meu si cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam si înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Si el citea pe Robinson, Mi-l povestea si mie; Eu zideam Turnul-Vavilon...
Dealul Melcilor
de Adrian Munteanu
Chiar pe Neagoe Basarab mi-e drumul, Printre căsuțe trainice și vile. Suiș abrupt în repetate zile, Același pas, tăceri la porți…și fumul. Ce caut sus ? Trecutele idile, Ca să-mi compun din umbre...
Interviu cu Mihai Eminescu
de Razvan Claudiescu
Î. Stimabile domn Mihai Eminescu, ați devenit un mare om de seamă, un mare geniu al limbii și literaturii române și ați scris niște bijuterii de poeme. Ce înseamnă pentru d-voastră a fi poet? R....
Old age
de Emil Iliescu
„My friends are gone, and my hair is grey” Leonard Cohen Suntem doi culbeci bătrâni, trăind în aceeași cochilie. Căsuțele pe care fiecare le-am purtat în spate fiecare s-au năruit când digul...
Păliman, starostele lotrilor - I -
de Emil Iliescu
De sub Toaca bătea un vânt aspru de toamnă, ai fi zis că noiembrie își pusese palma streașină la ochi, așteptând să vadă din ce parte se va abate peste munți iarna. Lotrii lui Păliman se trăseseră și...
Ieşi, soare, ieşi
de Grigore Vieru
Ah, din cămaşa ta Foşnind ca frunzarele Trupul tău gol ieşea Ca din nouri soarele. Ieşi, soare, ieşi Că ţi-oi da cireşi!… Erai umedă ca un culbec, Frumoasă şi umbra-ţi era, Încât vroiam să mă plec...
Schiță pentru un autoportret
de Alexandru A. Philippide
Lumea începe și sfârșeșt-n mine. Ca algele din spumă de oceane, Dospite-n mâl albastru de ceruri sfărâmate Cresc cântecele mele subterane. Mi-i inima la adăpost Ca un culbec în fundul unei grădini...
Aceeași poezie
de Ioan Grigoraș
- Adun în palme stropi de lacrimi reci Și caut versuri scrise cu cerneala Din ploi albastre, ninse, când culbelci Îți mângâiau cu tălpile petala, Azi mai oftez de dor, sperând că-n zori, De voi lăsa...
Pentru cine?
de COSTACHE IOANID
Pe cararile razlete dintre zimbet si suspine, ti se pune o-ntrebare: Pentru cine, spune, pentru cine oare e atita frumusete, e atita gingasie intr-o floare ? Pentru cine s-ar desprinde din broaboada...
Pentru cine
de Costache Ioanid
Pe cărările răzlețe dintre zâmbet și suspine, ți se pune o-ntrebare: Pentru cine, spune, pentru cine oare e atâta frumusețe, e atâta gingășie într-o floare? Pentru cine s-ar desprinde din broaboadă...
A fost cândva un staul
de Costache Ioanid
A fost cândva un staul... Nu cel din Betleem. O peșteră ciudată, o grotă de blestem. Păstorul fără grijă plecase pe poteci... Dormeau pe sub păienjeni ciorchini de lilieci. O rază de lumină nu...
las mai rar un semn, dar te citesc cu acceași încântare ca întotdeauna față de prospețimea versului, noima neajunsului e lovitura de penel ce dă viață picturii unei lumi suspendate în ceață... Risipir...
la Dealul Melcilor de Adrian Munteanu