"Crucile uitării" – 866 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ATAlbert Toderascu
ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...
14 poezii, 0 proze
UEUmberto Eco
Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932) in Alessandria, Piemont) este un scriitor, semiotician și filosof italian. Studii universitare la Torino, luîndu-și licența în estetică. Din 1971 este profesor de semiotică la Universitatea din Bologna. A predat la cele mai faimoase universități din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste 50 dintre ele. Conduce revista VS. Quaderni di studi semiotici. In anii '60 a fost unul dintre reprezentanții de frunte ai avangardei culturale italiene, numărîndu-se printre fondatorii revistelor Marcatre și Quindici. Din 1959 este consilier editorial al celebrei edituri Bompiani. A primit nenumărate premii și distincții culturale, inclusiv Legiunea de Onoare (1993). Autor de romane, eseuri, tratate academice și cărți pentru copii. Profesor de semiotică la câteva dintre cele mai celebre universități europene și americane, Umberto Eco a abordat din această perspectivă aspecte cruciale ale culturii zilelor noastre. Prin opera sa științifică, Eco este socotit unul...
26 poezii, 0 proze
Crucile uitării
de Silvia Miler
Crucile uitării Am răstignit cuvinte Pe crucile uitării Cu sângele lor negru Păduri am defrișat În scorburile minții Doar galbenii trădării Ardeau în flăcări teama De a nu fi dezgropat Am scris...
CUVINTELE MORÞII
de Mihai Ionescu
Ce limpede-i lacul Sub patima nopții, Cânta pitpalacul Vecernia morții, Mișcau crucile Prin lunci de morminte Și-n tremur ulucile Îmi călcau pe cuvinte, Iar gânduri uitate Sub margini de lut Îmi...
"Nitrat de Argint" - Treblinka - XII
de Petrea Marian Iulian
TREBLINKA [ XII ] Moartea cântă, sub firele de iarbă... Și imnul fiarelor, răzbate departe - Sticlesc epoleți, când demonii înșiși, se tem, Tot privind spre valea cea largă, aparte... Crucile cad -...
odi et amo
de Ioan Grigoraș
"odi et amo. quare id faciam fortasse requiris? nescio, sed fieri sentio et excrucior."* / Catullus simt oamenii timpul ploaia cum macină ca don quijote noaptea de-mi lasă albă foaia așternutul plin...
La crucea mamei
de Laurențiu Nelu Rădoi
Pe sub salcâmi scăldați de gerul iernii moarte, Gonită-n roata vieții de-un martie vântos, Răsare caldă luna, dar e așa departe De strada prea murdară și de noroiul gros. Cu raze dulci și blânde...
Cireși arși
de Stanica Ilie Viorel
“și-apoi, să le mai dăm cu var? așa, nespoite, se pierd în tulbure și mai uităm și noi de tulburare…” “stau ele, înfipte precum așchiile în pielea tâmplarului. dacă nu le scoate, buba coace. și-n...
guiness
de emilian valeriu pal
cu un pahar de coniac îmi tratez rănile în deșertul de la marginea lumii the great white hunter seara sparg toate oglinzile mă spăl în tăcere de tot sîngele vărsat de toți morții închipuiți de parcă...
fob
de Pestrea Ion-Daniel
Sfios în propriul mineral, Turism introvertit, Peșteră fluidă, grotă de umbre, Pe câmpii se desfășoară Cioritul, festival de vortexuri Negre, cioritul tornadă, Rod evacuat prin smulgeri, Răsăritul...
nu te-avânta...
de Rodica Lupu
de ce te-avânți cu fruntea-ți brăzdată de înțelesuri să-ndrepți cu pieptul tău înțelepciuni îmbătrânite-n vijelii să-ți cari pe spate crucile pe stânci având răbdarea oțelită-n amintiri iar zâmbetul...
splendoare-ntre noi
de pop romeo
splendori limpezi de tine încearcă zbor din evantaiul inimii între clipe plânge luna cu forme arzându-se singure și cutremurate aproape de locul în care ne-am mărturisit tăcerile acolo, un cârd de...
Roluri de țărână
de Alexandru Mărchidan
ca un vârf de suliță timpul încercării stă-nainte. îmbrăcat în haine de prieten Iuda târgul l-a făcut trebuie doar să-i spăl picioarele apa e aici, asemenea ștergarul și vremea potrivită, numai...
Blestemul aurului
de Nicolae Diaconescu
Blestemul aurului seria “Femei celebre” Băiat zbanghiu la minte! Așa eram în copilărie. Mă aflam în curtea casei, înconjurată cât vezi cu ochii numai de păduri, lungit pe o grămadă de lemne. Alături...
Crucile
de Zorica Lațcu
Inspre taramul celalalt, E loc inchis cu gard inalt; Dar am vazut, printre uluci, Atatea cruci, atatea cruci... Parea tot locul tintirim, Pazit cu zbor de Heruvim, Cu cruci de piatra, albe, mari, Cu...
Crucile
de Nicolae Gavrilița
Ce curgere ciudată! Urcă pe matca pietrificată în sus la muntele Golgota...doar ea necurmată... pas de Isus. Un șuvoi fierbând cu clipe,curge – sânge rătăcit după inimă, pe valuri lin tremură...
Crucile
de Cezar C. Viziniuck
dealurile noastre sunt pline de cruci acestea ozonifică natura așa cum gândirea ridică energia spre ochi dându-ne lumina toate marile filosofii au dus dorul înălțimii creînd misionari montani...
Crucile fîntînilor
de Adrian Maniu
Sătulă stă cireada sură, îngenunchiată la fîntînă ; boi mari, în freamătul de iarbă, închid greoi ochii fumurii, izbind cu cozile în muște ; tălăncile domol se-ngînă, stol, graurii, scîntei de soare,...
Crucile trecutului
de Eduard Deaconu
Prin vechiul cimitir În care parcă ieri Viața se juca cu noi Și noi râdeam de ea Alergând printre cruci, Astăzi soarele scaldă pământul Și tăcerea iți șoptește discret Că viața nu mai are ce căuta...
Crucile mele
de Plopeanu Petrache
Iubite de mine sunt crucile mele, umile sub clarul de zi. Un bun simț ancestral, un estetic trecut, valorează banalul din noi, când strivim o castană, când privim o icoană, ni se pare viața de-apoi...