Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Coroniță de scai pentru câștigător"4079 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
40 rezultate
Doris LessingDL

Doris Lessing

AutorClasic

Laureată a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2007. Doris Lessing, s-a născut cu numele de Doris May Tayler la data de 22 octombrie 1919 în Iran, din părinți englezi, perioada in care parintii sai traiau la Kermanshah, Persia (acum Iran). In 1925, impreuna cu familia, s-a mutat in colonia britanica din Rhodesia de Sud, acum Zimbabwe. In 1949 s-a mutat la Londra, unde traieste si acum. Scriitoarea britanica Doris Lessing este cea mai in varsta persoana si cea de-a 11-a femeie care primeste aceasta distinctie. In justificarea premiului, Academia Regala de stiinta a Suediei a apreciat-o pe Doris Lessing drept "o naratoare a experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara, a expus critic o civilizatie divizata". Numele autoarei constituie o surpriza deosebita, aceasta fiind preferata de Academie scriitorilor mai cunoscuti, considerati favoriti la acest premiu, precum Philip Roth, Haruki Murakami sau Amos Oz. In ciuda unei copilarii dificile si nefericite,...

0 poezii, 0 proze

M

Macarie

AutorClasic

CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste “invatator al Moldovei”. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...

0 poezii, 0 proze

Caliopi DicuCD

Caliopi Dicu

AutorAtelier

A debutat în revista Familia cu poezia Căutare în 1986. A câștigat nenumărate premii la poezie: premiul II la Baladele Dunarii; premiul revistei Romania literara la Mostenirea Vacarestilor; premiul editurii Porto-Franco la Jean Bart; premiul revistei Luceafarul la Zaharia Stancu; premiul III la concursul Visul... A publicat poezie în revistele: Luceafărul, România literară, Glasul națiunii, Familia; cronică plastică în Suplimentul literar artistic; articole sociale în Vocea României, Flagrant, Jurnalul național, Dimineața, Opinia publică. A lucrat în mass media ca redactor, reporter și corector. A publicat volumul de versuri Pe marginea eului meu la Editura Omnia in anul 1997. De curând a publicat grupaje de poezie în revistele: Nord Litera, Agero Stuttgart, Atheneum, Junimea, Timpul. Cînd nu scrie lucrează ca secretară la SCA Deleanu Vasile-Avocați. Are un fiu Andrei Alexandru Goci. Este studenta anul 2 la filologie sectia romana- engleza. A absolvit cursurile de pictura si actorie...

30 poezii, 0 proze

Radu SelejanRS

Radu Selejan

AutorClasic

Se naște în orașul Brad –Hunedoara,primul dintre cei 3 copii ai lui Teodor și Victoria Selejan. Copilăria si-o petrece la Brad, orașul natal al mamei, sau la Arad, la început în casa bunicului dinspre tată, Radu, pe Calea Aurel Vlaicu nr.164. 1942-1944 Termină primele două clase primare la Arad: ״În fiecare an am luat premiul întâi cu coroniță. Spre mândria mamei. Tata n-a participat la nici o serbare școlară. 1944, primăvara. Familia se mută definitiv la Brad 1947, Începe studiile liceale la Brad, la Liceul Teoretic Ortodox Român „Avram Iancu” 1958 Radu Selejan debutează cu poezii în revista clujeană Tribuna. 1968-1970. Ziarist și redactor-șef la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani. 1968 Debutează editorial cu volumul de versuri „Corturile neliniștei” 1969 Devine membru al Uniunii Scriitorilor. 1978-2000 Redactor la ziarul sibian tribuna”. După 1989 :editor la editura sibiană Thausib, editorialist, profesor-asociat la secția de jurnalism a Facultății de Litere, Istorie și...

2 poezii, 0 proze

Rosalía de CastroRC

Rosalía de Castro

AutorClasic

Fue bautizada con los nombres de María Rosalía Rita. Hija de madre soltera y padre desconocido (supuestamente un cura de la zona). Muy poco se sabe de su educación. Se sabe que en la escuela mostró talento de versificadora. También le gustaba el dibujo, la música y la declamación. Contrajo matrimonio con Manuel Murguía, erudito cronista de Galicia. Al año siguiente da a luz a su primera hija, Alejandra, a la que han de seguir seis hijos más. Su domicilio cambió muchas veces, entre Madrid y Simancas. Rosalía nunca disfrutó de una buena salud. Luchando siempre con la enfermedad, y a menudo con la penuria, vivió dedicada a su hogar: a sus hijos y a su marido. Nunca aspiró a la fama. De hecho, su marido fue el que la convenció de que publicara sus obras. Murió de cáncer a los cuarenta y ocho años en su casa de Padrón, que hoy es un museo. Todos sus hijos murieron antes que ella, sin poder dejar herederos. Compuso sus primeros versos a la edad de 12 años. A los 17 años ya era conocida en...

3 poezii, 0 proze

Juan Fernández de HerediaJH

Juan Fernández de Heredia

AutorClasic

Juan Fernández de Heredia, en aragonés Johan Ferrández d'Heredia (1310?, Munébrega, (Zaragoza) - 1396). Escritor, mecenas, político y diplomático aragonés al servicio de Pedro IV de Aragón y gran maestre de la Orden de San Juan de Jerusalén. Heredia nació hacia 1310 en Munébrega (cerca de Calatayud, actual provincia de Zaragoza). En 1328 ya era miembro de la Orden del Hospital, ocupando cargos en Alfambra y Villel (1333). Llegó al honor de Castellán de Amposta en 1345, la dignidad más alta de la Orden en la Corona de Aragón. En 1355 es prior de la Orden en Castilla. Desde 1356, el apoyo de Inocencio VI le vale ser prior de Saint-Gilles, afincándose en la corte papal de Aviñón, donde el Papa lo nombra gobernador de la ciudad y le encarga su defensa, para la que mandará construir unas famosas murallas. Mantendrá buenas relaciones con los siguientes papas Urbano V y Gregorio XI, así como con el también aragonés Benedicto XIII (antipapa); de hecho, y siempre según el gran historiador...

1 poezii, 0 proze

Francisco de RiojaFR

Francisco de Rioja

AutorClasic

Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...

1 poezii, 0 proze

Lupercio Leonardo de ArgensolaLA

Lupercio Leonardo de Argensola

AutorClasic

Lupercio Leonardo de Argensola (Barbastro (Huesca), 14 de diciembre de 1559 - Nápoles, 1613) fue un poeta, historiador y dramaturgo español. Destaca por su obra poética, de corte clasicista, y por ser uno de los iniciadores del teatro clásico español, adscribiéndose a la escuela renacentista de fines del siglo XVI, con sus dos tragedias conservadas Isabela y Alejandra, escritas en su juventud. Su poesía fue reunida y publicada por su hijo Gabriel junto con las de su hermano, el también poeta, Bartolomé, con el título de Rimas. Cronista del Reino de Aragón, publicó obras sobre las Alteraciones de Zaragoza y continuó la labor de los Anales de la Corona de Aragón, con adiciones a dicha obra, escrita por Jerónimo Zurita. Cursó estudios de Filosofía y de Jurisprudencia en Huesca y de Retórica e Historia en Zaragoza con Andrés Scoto y, finalizados éstos, se trasladó a Madrid, donde concurrió a academias poéticas y adoptó el seudónimo de «Bárbaro», jugando con el nombre de Mariana...

1 poezii, 0 proze

PO

Pulpa Ileana Oana

AutorAtelier

Am terminat liceul de arta Dinu Lipatti din Pitesti in 2000. In perioada 2000-2004 am fost inscrisa la Facultatea de Istoria si Teoria Artei din cadrul Academiei de arta Nicolae Grigorescu, Buceresti.Mi-am dat dilpoma cu un subiect de teatru: Tadeusz Kantor.Am publicat poezii, cronica plastica, cronica de teatru in cateva reviste de arta si cultura. Momentan fac parte din staff-ul Muzeului National de Arta Contemporana, departamentul curatoriat-cercetare.

9 poezii, 0 proze

DP

Dana Potorac

AutorAtelier

Nascuta la 14 martie 1968 in Galati. Absolventa a Scolii Generale nr.28 (actuala Mihai Eminescu) Galati, a Liceului A.I.Cuza din Galati si a Facultatii de Stiinte Economice si Administrative - Universitatea Dunarea de Jos din Galati, doctorand in stiinte istorice si filosofie. Colaboreaza cu ziare si reviste din Galati in perioada 1994-1998 (Ziua de Galati-Braila, Porto Franco, Pax Aura Mundi si Jurnalul de Galati) In 1997 debuteaza cu volumul de versuri "Inger Ucis" la Editura Hypatya din Galati - redactor Sterian Vicol, coperta de Paul Anghele, 62 de pag. In 2002 publica volumul de versuri "Cuvinte sonore" la Editura Alma din Galati - redactor de carte Katia Nanu, consilier editorial Viorel Dinescu, coperta de Paul Anghele, 80 pag. In 2010 publica volumul de poezie "cronica de cafea" la Editura Fundatia Culturala Antares, redactori T.C.Rosca&Bono, coperta de Ovidiu Iordachi, 72 de pagini.

13 poezii, 0 proze

Coroniță de scai pentru câștigător

de Nicolae Motoc

Balonul ține îndesate sub presiune toate închipuirile unui bărbat despre-un cămin fericit De câte ori se-șteaptă la un șut balonul își deschide gura brăzdată de șireturi să ronțăie un fir de iarbă...

PoezieClasic

Sfarsitul jocului

de Julio Cortazar

Ca sa faci o statuie trebuia sa te gandesti cu luare aminte la fiecare detaliu al vesmintelor. Jocul stabilea ca aceea care era aleasa nu avea voie sa participe la selectie; celelalte doua dezbateau...

ProzăClasic

Poiana Narciselor-Capitolul X

de Georgiana Milescu

X În anul întâi de profesională a umplut toată școala cu desenele ei. Profesorul Vasilache râdea în barbă și se felicita că reușise s-o determine pe fată să nu sufere după examenul pierdut. Colegii...

ProzăAtelier

poezie domestoiceana

de cine

Poezie pentru ELIZOZAUR Zoi , zoi Elizoi Sa ne apuci de un coi Si la anu\' de amandoi Zoi,zoi,zoi Cap de leu tu aveai Pe Marian il iubeai Pe Moldova te urcai Si pe jos te tavaleai De la scoala tu...

Atelier

lapte și fiere

de george vasilievici

TINEREÞEA tinerețea nu are nevoie de mine. a învățat să se fecundeze singură. mă aruncă peste umăr și nu se mai uită înapoi. privește fix înainte și în ochii ei înoată fericiți peștii perfect...

PoezieAtelier

Păcală (8)

de Nick Sava

Cap. 8 În care Păcală se mărită Iată că îi ieși în cale un alai, urcând pe drumul ce șerpuia printre dealuri. Pasămite sosise sâmbăta de când cei trei frați fugiseră de acasă, iar alaiul întâlnit...

ProzăAtelier

Ghiocei ghiocei ghiocei

de irina serban

Casa era mare si veche, avea vreo suta de ani- doua aripi in forma de L. In camerele dinspre poarta stateau chiriasii. Mai mult cuvant decat prezenta, nu-i vedeai niciodata. Treceai repede pe alee de...

ProzăAtelier

meandre 70

de viorel gongu

În Valea Jiului, supranumită Jalea Viului, zilele treceau ca vagoanele unui tren de marfă, la deal. Toate zilele semănau între ele iar Mihai se străduia să nu cadă în „mrejele„ acestei mocirle în...

PoezieAtelier

să mă prezint…

de Stanica Ilie Viorel

- doiu’ și doiu’ barat, treiu’ și treiu’ barat; și ca să ajung în Piața Mare nu plăteam autobuzu’ c-aveam doar o mamă și ea se purta la modă- avea rate la CAR ca să-și facă casă la țară. d’aia...

Atelier

Casa Buddenbrook

de Thomas Mann

Partea întâi I — Ce înseamnă asta?! Ce înseamnă asta?!... — Ei, drăcie!... c\'est la question, ma très chère demoiselle! Doamna consul Buddenbrook, care ședea lângă soacra sa pe canapeaua...

ProzăClasic