"Condamnare prin viciu de procedură" – 4887 rezultate
0.04 secundeMeilisearchNicolae Nicolau
Nicolae Nicolau (născut la 2 august 1922), bucureștean prin naștere și formare, a absolvit Facultatea de Medicină Umană din capitală în anul 1946 (medic oftalmolog). Membru al grupului legionar din facultate în perioada studenției. Arestat la 31 martie 1950, în urma denunțului unui coleg, după ce a fost supravegheat începând cu 14 mai 1948. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat de Tribunalul Militar București la 20 de ani muncă silnică. Detenția la penitenciarele M.A.I., Jilava, Aiud (10 ani a fost ținut la zarcă), Constanța (8 august 1954-1956), Aiud (a participat la marea grevă a deținuților politici), Gherla și iar Aiud. A fost eliberat la 1 august 1946, cu Decretul de grațiere 411, odată cu toți deținuții politici din țară. Și-a reluat activitatea medicală întreruptă atâta timp și a făcut și face parte din comitetul de redacție a excelentei reviste „Permanențe”.
1 poezii, 0 proze
Bo Yang
În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...
1 poezii, 0 proze
Arsenie Papacioc
Arsenie Papacioc (n. 15 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița) este un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, este duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu și alții. A fost arestat și condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pentru apartenența la Mișcarea Legionară. S-a călugarit în 1946, după eliberare și s-a nevoit la Mănăstirea Antim din București până în 1949. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul „Rugul Aprins”. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost grațiat în 1964 de la închisoarea Aiud. Considerat unul dintre cei mai importanți...
1 poezii, 0 proze
Serafim V. Pâslaru
Serafim V. Pâslaru S-a născut la 1 Iulie 1911, în orașul Câmpulung-Muscel. A urmat școala primară nr. 2, apoi primele clase de liceu, (curs inferior) la liceul din Câmpulung, "Dinicu Golescu", iar cursul superior de liceu, la Cluj, unde își ia bacalaureatul. Urmează Facultatea de Medicină din București în anii 1930-1936. A fost arestat de Securitatea din Pitești în anul 1957, luna Octombrie, în legătură cu grupul de rezistență anticomunistă "Arnăuțoiu" și anchetat de Securitatea din Pitești. A fost judecat de către Tribunalul Militar din București, deplasat la Pitești și condamnat la 15 ani muncă silnică pentru uneltire împotriva ordinii sociale. A fost eliberat la 3 August 1964 de la penitenciarul din Gherla. Închisori prin care a trecut: Pitești, Jilava, Caransebeș, Gherla. Pentru a putea scoate din temniță o cantitate foarte mare de versuri, pe care nu avusese puterea de a le reține pe de rost, le-a ‚înscris’ cu acul, cu ață albă, pe materialul unui bandaj cu care și-a oblojit...
1 poezii, 0 proze
Virgil Maxim
Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...
2 poezii, 0 proze
Horia Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
Virgil Bulat
Poet, eseist și traducător român. Născut la 24 februarie 1940 în Răduleni, Basarabia, într-o familie de învățători, rămîne orfan cînd tatăl său este dat dispărut la Cotul Donului; urmează refugierea la Balș, în Oltenia; în 1953 este admis la Institutul Politehnic din Timișoara; în 30 octombrie 1956 participă la adunarea generală a studenților; plecînd de la ședință mai devreme, nu-i dus la Becicherec, ci rămîne o săptămînă arestat împreună cu colegii săi; după 21 ianuarie 1958 este adus pentru anchetă la securitatea din Deva, întrucît Vlăduț Mihai, socotit șeful lotului, fusese arestat la Petroșani; Tribunalul Militar Sibiu îl condamnă în iulie 1958 la 12 ani muncă silnică pentru ‘crimă de uneltire contra ordinii sociale’, iar Tribunalul Militar din Cluj mărește sentința la 18 ani muncă silnică; abia în 1960, Tribunalul Suprem micșorează detenția la 7 ani temniță grea. Din Deva, prin Jilava, ajunge la Gherla, Galați, Stoenești, în Balta Mare a Brăilei, de unde, bolnav, se reîntoarce...
1 poezii, 0 proze
Constantin Oprișan
Constantin (Costache) Oprișan (n. 1921 - d. iunie 1958, închisoarea Jilava, București) s-a născut la 16 martie 1921, în comuna Oncești, județul Bacău. După liceu, în anul 1940, se înscrie în Frățiile de Cruce. Începând prigoana regimului Ion Antonescu împotriva legionarilor, este nevoit să plece o vreme din țară, mergând în Germania. Acolo audiază cursurile de filozofie ținute de Martin Heidegger. Revine în țară și preia șefia Frățiilor de Cruce, la nivel național. În anul 1946 se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj. Este arestat în data de 15 mai 1948, judecat și condamnat la 25 ani muncă silnică. Până în anul 1951, este deținut în închisoarea Pitești, unde trece prin procesul de reeducare, fiind unul din cei care au fost cel mai rău torturați. Transferat la Gherla, este bătut în continuare și, din cauza regimului de detenție, se îmbolnăvește de tuberculoză. În anul 1955 petrece o perioadă în Spitalul Penitenciar Văcărești. În anul 1958 este transferat la Jilava,...
3 poezii, 0 proze
Jeffrey Archer
Jeffrey Howard Archer, Baron Archer de Weston-super-Mare (n. 15 aprilie 1940, Londra) este un autor englez de succes și fost politician. Cariera sa politică s-a încheiat cu o condamnare la închisoare pentru sperjur și obstrucționarea justiției pe care a efectuat-o în perioada 2001-2003. Înainte de debutul său literar, Archer a fost membru al Parlamentului (1969–74), deputat al Partidului Conservator (Britanic) (1985–86). Scrieri Seria Kane and Abel Shall We Tell the President? (1977) Kane and Abel (ro. Cain și Abel) (1980) The Prodigal Daughter (1982) Jurnale din închisoare (non-ficțiune) 1. Hell – Belmarsh (2002) 2. Purgatory – Wayland (2003) 3. Heaven – North Sea Camp (2004) Alte romane Not A Penny More, Not A Penny Less (1976) First Among Equals (1984) A Matter of Honour (1986) As the Crow Flies (1991) Honour Among Thieves (1993) The Fourth Estate (1996) The Eleventh Commandment (1998) Sons of Fortune (2002) False Impression (2005) The Gospel According to Judas de Benjamin Iscariot...
1 poezii, 0 proze
Vitalie Romancenco
2 poezii, 0 proze
Condamnare prin viciu de procedură
de Daniel Aurelian Rădulescu
... invocat, ca o excepție: trăim cu toții pe culoarul condamnaților la moarte printr-o sentință pronunțată în lipsă, încă înainte de început, de data nașterii și fără nicio cale de atac, emanând de...
Justitia Romana _ un tragic si rusinos esec
de angela furtuna
JUSTIÞIA ROMÂNÃ – UN EȘEC TRAGIC Feriți-vă de Justiția română ca de dracul! Fiecare român care „a intrat în Europa” are animalul lui de casă sau de suflet, partidul preferat (chiar și numai pentru o...
Moartea albă
de Nistor Iulian
Motto: ,, Orice interdicție generează contradicție’’ E punctul final, privit prin prisma unuia din multitudinea modalităților prin care poate sfârși viața unui om. Cu alte cuvinte se poate descrie un...
Condamnarea la inocență cu suspendare
de Lorena-Magdalena Simota
Rămân încă aleile alea care s-au trezit în crepusculul pleoapelor mele săpate de povestea cu magnolii a sângelui tău.Rămâne fereastra smulsă din plânsul unui înger care visează carnea rătăcit de...
nimic nu e cum trebuie să fie...
de viorel gongu
Nimic nu e cum trebuie să fie, Ne pierdem, rând pe rând, ba inocența, Ori bunul simț și nici măcar decența Nu mai rezistă-n astă geografie. Analfabeți și agramați cutează Să-și cumpere țidule,...
Tratat despre căderea omului
de marius nițov
Venim într-o lume coruptă de himera existenței în afara legilor sacre. Ne inițiem prin adaptare la anormal și apoi căutăm izbăvirea din suferință, necunoaștere, neîncredere. Ce putere de amăgire are...
E ceva putred în Danemarca!
de ion untaru
Categoria sexuală numită popular „poponarii” iese în față. Aceștia protestează gălăgios împotriva „discriminării” la care sunt supuși. Vor sindicate, vor dreptul de a se organiza în partide și,...
Sezonier
de Adrian Tarita
Cu trandafirul rupt de la al meu parter, Dedat la hoinăreală în nopțile de vară Cătam femei cu gura de cireașă amară Să mă rănesc cu efemerul unui adulter. Și pe aleea cu înalții tei numai o brună A...
Înțelepciunea dragostei – o perspectivă insolită asupra iubirii
de Corneliu Traian Atanasiu
Filosofia destinsă După război, Colegiul filosofic , inițiat de Jean Wahl la Paris, aduce un suflu nou filosofiei, cultivînd o gîndire mai puțin protocolară, “eliberată de o tradiție filosofică...
\"Instincte canibalice\" de Liviu Ofileanu. Antropofagia modernă a scrisului
de George Pașa
Apărut în octombrie 2010 la editura „A.T.U.” (Sibiu – Hermannstadt), volumul de versuri Instincte canibalice de Liviu Ofileanu poate constitui un eveniment literar, prin noutatea pe care o aduce, nu...
