"Concluzia unei statui" – 10159 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
GBGlad Berindei
aM AJUNS LA CONCLUZIA CA POEZIA E O FORMA DE EXHIBITIONISM SI TINE LOC DE BIOGRAFIE
24 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
elena dogaru
nascuta prin focsani(cred!)din parinti normali...am ajuns la concluzia ca se merita sa fiu cat mai nebuna sa pot supravietui in aceasta lume dementa...si iata-ma pe drumul meu acum in cautarea acelui lucru ce-mi lipseste inca...
21 poezii, 0 proze
Dragos Farmazon
http://dragos.fluidity.ro Un om. Nascut in ‘87 (martie, 18). A ajuns, de curând, la concluzia că a citi, de altminteri, este o activitate superioară aceleia de a scrie: mai resemnată, mai cuviincioasă, mai intelectuală. Jorge Luis Borges. Întrebat de ce scrie ar răspunde, cu siguranță: De-ndrăgostit ce-am fost și locuind de veacuri în adâncul mării [da, e pești] / am învățat și scrisul și cititul. Odysseas Elytis. IN MARE: s-a născut. A crescut. A făcut școală. Și liceu (de artă, la secția Arhitectură). Acum, student la Facultatea de Istoria și Teoria Artei, în cadrul Universității Naționale de Arte din București. ÎNAINTE, A TRECUT PE LA: Augur (Co-fondator și Redactor șef între 2003 și 2006), Viitorul Argeșului și Societatea Argeșaneă (Redactor, ambele prin 2006), Compact București, Time Out București și Metropotam (Redactor, toate în 2007), Weekendmaniac (Colaborator, în 2008). ÎNTRE TIMP: a scris unele versuri (și puțină proză), apoi le-a risipit prin câteva ziare și reviste...
3 poezii, 0 proze
NRNicolae Rares
Nascut si crescut intr-o lume efemera ce m-a fortat sa iau supradoze de durere si suferinta , am ajuns la concluzia ca indiferent cat de rau iti este , tot va exista mereu un lucru oricat de mic pentru care merita sa lupti si sa zambesti !
9 poezii, 0 proze
TOTonca Oana
Am început să "sunt" prin aprilie 1983 și de-atunci am publicat un volum de versuri intitulat "SUNT" și tot felul de poezii si "micro-eseuri" prin diverse reviste și antologii. Mai nou, am terminat jurnalismul și "mă joc" de-a redactorul la revista Rring, de-a transaltorul si de-a... "technical writer-ul" la firma DigitAIR și vizez la un ziar online... peste ani și ani :) Am început să scriu din joacă, apoi, ajungând într-o zi la concluzia că joaca e prea puerilă am încetat să scriu și, mai nou, când mi-am dat seama că joaca este ceea ce ne ține cu capul în nori și cu picioarele pe pământ și ceea ce mă reprezintă, am reînceput să scriu.
38 poezii, 0 proze
Dina Calin
Nascuta in Bucuresti. Absolventa a liceului Sfintul Sava si apoi a facultatii de Electronica si Telecomunicatii Bucuresti. Decizia de a se dedica scrisului a fost luata la 18 ani, numai ca in loc sa se dedice studiului in acest domeniu, de frica sa nu-si piarda originalitatea, a preferat sa se arunce in viltoarea vietii ca si cum scrisul nu era scopul vietii sale. Intr-o zi, pe masura ce intelegea ca e timpul sa isi tina promisiunea fata de tinara de 18 ani si sa-si descarce desaga cu "scoici" strinse de pe malul marii existentei de pina atunci, a ajuns la concluzia ca scrisul chiar nu trebuie sa fie scopul vietii ei, ci doar unul din scopurile vietii ei, eventual. Astfel incepatoare cu vechime Dina Calin isi aduna rabdarea si tutunul necesare concluzionarii vechii ei obsesii.
21 poezii, 0 proze
Serban George
Iubesc tot ce este legat de artă. Am profesat aproape o viață ca actor amator, compun muzică ușoară, scriu proză, pictez și îndrăgesc foarte mult poezia. Citind bloguri din Agonia am ajuns la concluzia că sunteți un site serios de unde pot învăța multe. Îmi doresc din inimă să scriu poezie. Versurile cântecelor mele sunt majoritatea personale. Am început să scriu și poezie. Dacă voi fi primit în rândul dumneavoastră , doresc atât proza cât și poezia să fie bine analizate și criticate căci doresc din inimă să scriu o poezie și proză de calitate. Cu stimă George Șerban (Gimi)
5 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Concluzia unei statui
de vivi hampu
Concluzia unei statui Am ars sentimente în piatră; Poetul s-a adâncit primul, la rădăcină. Apoi a urmat Aerul, undeva lângă Poet. Cu Aerul s-a înfrățit Slova, Topită fără îndoială într-o albă...
încă o singură noapte fără tine
de Andre Donescu
doar câteva zile fără tine și totul e tulburător și apăsător draga mea sunt prins în lanțuri și mi-e bine mă întreb cum s-ar simți o pilă dacă toate unghiile din lume ar fi lustruite finisate dacă ar...
Imagine publică pudică
de Ovidiu Radulescu
Un locuitor al cetății Efes, pe nume Erostrat, era ros de dorința de a deveni cunoscut, celebru, adică VIP sadea. Din nenorocire pentru el, nici una din calitățile lui practice sau intelectuale nu-i...
culture pub
de Adrian Firica
C. C . este prietena mea. Am neglijat-o de la Sf. Ioan încoace și, uite, a venit Sf. Ilie. Ieri, pe căldura aia infernală, am zărit-o pe C.C., mai împlinită, dar la fel de … Era tot ea, ce să mai...
Bărbatul care a spus: Nu!
de Cristian Vasiliu
pentru G. „Cunigunda îl privește cu o gingașă căldură, Ce-i promite că norocu-i e aproape. Dar mânușa el în fața i-o aruncă: _Doamna mea, o mulțămire ca aceasta n-o mai voi! Și-o lăsă numaidecât.”...
Străbătând ceața 47
de nicolae tomescu
Aproape toți dormeau. Nuțu privea prin geam în bezna de afară. N-avea ce vedea doar, din când în când, lumina palidă a vreunui bec ce fugea grăbită înapoi. Observă, mai apoi, o altă lumină roșiatică,...
Cum se face o epigramă?
de Cincinat Pavelescu
Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i...
Despre cultul dezastrelor
de Dan Norea
Am început să pun pe hârtie aceste gânduri acum două săptămâni, dar le-am lăsat “în sertar” pentru o cizelare ulterioară. Astăzi am citit un articol scris de Andrei Pleșu “România în chiloți”, pe...
DE LA ALEGORII LA ROMANE
de Jorge Luis Borges
Pentru noi toți, alegoria este o eroare estetică. (Primul meu gând a fost să scriu”nu este altceva decât o eroare a esteticii”, dar pe urmă mi-am dat seama că aprecierea mea implică o alegorie). După...
ceva
de Antrei Kranich
Am trei stații de metrou favorite. Dar de fiecare dată doar mă imaginez aruncându-mă. Sau calculez în gând cam cât de nefericit ar trebui să fiu ca să mă arunc. Din start exclud câteva motive prea...