"Conștient... bazal" – 14686 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
Urmuz
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, s-a născut la 17 martie 1883 în Curtea de Argeș. Visa o carieră de compozitor, citea literatură științifico-fantastică, descrieri de călătorii. Face studii de drept și, după luarea licenței, funcționează ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. După campania din Bulgaria (1913), la care participă, este numit grefier la Înalta Curte de Casație. Începe să scrie, aparent fără conștiința că produce literatură, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu niște false automatisme academismul prozei curente. Textele lui îi atrag atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, "antiproză" intitulată ironic "roman în patru părți", în care face o serie calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor: oamenii coboară nu pe scări, ci din maimuță; o masă fără picioare bazată pe calcule și...
4 poezii, 0 proze
iulia c.
Destin de copil nascut batran ;fara amintiri din copilarie;constient de slutenia sufletesca a celor din jur si bogat la suflet.cu viata otravita de propiile-i radacini;care se straduie zadarnic sa para simplu duh aspirant la mostenit imparatia cerurilor.
5 poezii, 0 proze
Edward Avram
Un ilustru anonim, plin de mirari filozofice,nascut imediat dupa cutremur, crescut in comunism, devenit constient dupa, absolvent de o facultate care imi da dreptul sa laud sau sa injur scriitorii romani, cu 31 de ani adunati pe raboj, in care am incercat sa pricep si eu ce e cu literele facute cuvinte, idei, credinte.
4 poezii, 0 proze
Nicolae Marius Buchiu
Interesul meu pentru literatura s-a dezvoltat relativ lent si, as spune, pe masura ce scrisul a inceput sa ma preocupe mai serios. Imi amintesc ca scriam sau incercam sa scriu inca pe la 13 ani. Nu am pastrat lucrari de atunci si nici nu consider ca ar fi fost cazul. M-am nascut in apropiere de Ploiesti insa copilaria mi-am petrecut-o in cea mai mare parte la Campina. Imi este destul de clar ca am scris putin, si pentru ca poate fi bine si asa. O auto-cenzura nu cred ca ar putea intra in discutie, insa in general ma gandesc de doua ori inainte de a fi convins ca realmente am ceva de spus. Pot aparea pierderi astfel din ceea ce impulsul de moment ar putea genera, si oricine e constient de asta; insa precizez ca fac parte, dupa convingerea personala, desigur, din categoria celor cu un simt al ridicolului ceva mai dezvoltat. In ce priveste studiile, am urmat ASE-ul. Trecand la partea de interes ce priveste literatura, am participat la doar un singur concurs literar, in perioada liceului,...
47 poezii, 0 proze
Lesenciuc Teodor
In douazeci si doi de ani biografia mea e inca \\\\\\\"work in progress\\\\\\\". Singurul lucru care inca ma face sa cred ca viata merita traita e abilitatea fiecaruia de a fi creativ, de a evada din ghearele unei realitati de cele mai multe ori prea crude. Sunt constient ca nu am inca ceea ce se cheama biografie si ca voi face multe greseli incercand sa o dobandesc dar, de aceea sunt aici!
115 poezii, 0 proze
pacurarmiklós
Dualitatea este cel mai potrivit cuvant pentru a ma descrie:m-am nascut in Brasov,Romania si traiesc in Koszeg,Ungaria;tatal roman si mama unguroaica;anii de studii i-am petrecut la Colegiul National Economic "ANDREI BARSEANU" din Brasov iar anii de munca i-am indurat in Ungaria,Austria si Danemarca.Anii de Viata sunt cam peticiti ca ai oricaror romani din Diaspora,caci in strainatate viata nu e mai usoara ca in Tara, e la fel(!),doar ca noi,cei din strainatate,(constient sau inconstient) suntem adevaratii diplomati ai poporului roman.Tot ceea ce gandim spunem si facem este judecat,din pacate,in ceea mai mare parte prin prisma nationalitatii.Diaspora trebuie sa promoveze virtutiile si frumusetile pe care ni le-a daruit acea bucatica de natura pe care noi o numim Romania.Romania nu este teritoriul si locuitorii,ci ansamblul legaturilor (de orice natura!) pe care le detine,iar bunastarea Romaniei este in directa legatura cu bunastarea locuitorilor ei si depinde exclusiv de longevitatea...
2 poezii, 0 proze
Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (n.15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franța) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de știință italian. Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință, inventator și filozof, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renașterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai importanți din acea epoca. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei, sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: "Io continuerò" ("Voi dăinui"). Leonardo s-a născut la 15 aprilie 1452, nu departe de Florența, în mica localitate Anchiano, fiind copilul nelegitim al țărancei Catarina și al lui Pietro, fiul notarului din orășelul Vinci. Cele mai frumoase clipe ale copilăriei și ale adolescenței, Leonardo și...
8 poezii, 0 proze
OANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
paviliuc alina cristina
Psiholog, sunt pasionata de filosofie, literatura si arta. Scrisul reprezinta o transpunere si transfigurare a nelinistii interioare. Suferinta este inevitabila, deci necesara, devenind fructuoasa atunci cand chiar in miezul ei vizualizezi constient miscarile sinelui.
2 poezii, 0 proze
Conștient... bazal
de Daniel Aurelian Rădulescu
Stau tot în transă, în hipnoză, Să n-am alt gând, decât pe tine Cu corpul plat, întins de bine... Te-așteptând iar, apoteoză! Derulez ce n-am spus vreodată, Stau c-ochii închiși, deschiși sub...
La capătul consumismului
de Eduard Rosentzveig
Pentru cei obișnuiți să perceapă evenimentele la care nu au acces direct pornind de la cum le văd ceilalți, conținutul realității devine el însuși o irealitate de ordinul trei, accesibilă ușor, de...
Mască
de Mihaela Rascu
Îl porecliseră Mască, iar el, în sinea lui, era sigur că unii dintre colegi nici nu îi cunoșteau numele real. La nașterea lui, probabil că Dumnezeu se amuzase modelându-i pe buze un rictus ciudat, pe...
banalitate spusă cu drag
de Ioan Postolache-Doljești
la început inconștient azi conștient eu te iubesc lumină de soare de cuvânt mă doare gândul că-ntr-o zi c-așa ni-i dat am să te pierd lumină de soare de cuvânt până atunci mult sau puțin cât o mai fi...
de fapt, nu e decât o banală chestiune de timp până apari
de Daniela Luminita Teleoaca
mai apoi, conștient, ești sigur că nicicând nu ai putut fi altfel decât viu. nu știi dacă din cauza singurătății, a necunoscutului, a fricii de el, a unor erori matematice, pur afective, a absurdului...
Praguri
de Remus Cretan
Aș începe cu banala întrebare ce e dragostea ? Nici nu știți cât de greu e să răspunzi banalului! Răscolindu-mi-se întrebarea în interior, cred că dragostea e alimentul de care nu mă satur. Mă...
vis S.F.
de Liviu Nanu
Azi noapte am avut un vis. Dar nu un vis oarecare, banal, din acelea pe care le visezi de obicei. Am avut un vis S.F. Se făcea că eu eram binevoitorul, chematul. Adică aveam niște capacități de care...
Mirajul filosofarii
de Popa Stefan-Eugen
Gândirea nu se poate gândi pe sine. Nu este un edict, ci o simplă constatare cu iz fatalist. Orice proces conștient este un rezulat al unor fenomene psihice care premerg apariția acestuia pe linia...
viața ca o fata morgana
de Macovei Costel
timpul nu mai are răbdare cu noi, avalanșă stârnită și de neoprit dar cu toate acestea țin să-ți spun un lucru banal de câte ori vei dori să-mi spui ceva, eu voi fi pregătit să te ascult așa că nu...
Haina de dar (capitolul 13)
de magdalena chirilov
Ce fac, îi rup gîtul sau îl azvîrl pe fereastră…….astfel de gînduri îmi treceau prin minte conștient fiind în același timp că nu pot face nimic din toate astea fiindcă aveam nevoie de el. Încercînd...
