"Clișeu29: regret" – 2326 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAnisoara Iordache
In poeziile mele "CUVANTUL" are nu numai puterea magica de a dezveli realitatea de hainele trecatoare ale aparentei, dandu-i stralucirea intrinseca, dar si de a realiza dinamica acesteia printr-o succesiune de imagini cliseu. Pe drept cuvant am realizat o POEZIE VIZUALA. * Volum colectiv de poezie 2010 "Petale lirice", Editura InfoRapArt 2010 antologiile revistei SINGUR-POEZIE; editura GRINTA 2011 Visul-poezii-;Editura Emma 2012,2013 CONFLUENTE POETICE;EDITURA PIM 2010 FESTIVALUL INTERNAȚIONAL "LUCIAN BLAGA", EDITIA a-XXX-a:MARELE PREMIU 2011-Concurs(al-XV-lea)International de Haiku Mainichi: PREMIUL INTAI --------------------------------------------------- anisoaraiordache1956@yahoo.com
762 poezii, 0 proze
Victor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
Galita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
Clișeu29: regret
de Ottilia Ardeleanu
Îmi pare rău că trebuie să mă despart de un astfel de blog. Mai este o lună, nici atât. Mi se pare că îngrop aici o parte importantă din sufletul meu. Nu știu cât de mult contează pentru comunitatea...
Clișeu48: ultima zi pe țărm
de Ottilia Ardeleanu
S-au dus pe malul mării. O zi de noiembrie pe cerul căreia se răsturnase o găleată imensă de var în care se zbăteau ca de moarte câteva păsări, prevestea parcă, o bucurie întunecată. Mergea în față...
Clișeu38: coduri galbene
de Ottilia Ardeleanu
Niciodată nu zburase. Niciodată cu aripi de fier. Niciodată nu fugise de viață. Dar acuma… Privea cum se duce casa la vale. Cum se duce satul. Doar acoperișurile mai pluteau. Câte-o lighioană mai...
clișeu58: 21 spre 20
de Ottilia Ardeleanu
Septembrie sfâșiat de nori curge îmbibat de nostalgii. Numai ferestre lumea asta în care mințile noastre în atingere la un gând-lumină ar zgudui cosmosul și cioburi din ceea ce suntem ar pluti...
Biletul de trimitere
de Emma Greceanu
Desigur se gândea ca la un clișeu la ideea de revenire, prea multe cărți au tratat acest subiect, prea multe filme în care personajele se ridicau din marasmul unei pierderi și viața devenea alta ca...
dacă îți scriam din bristol
de Andrei Forte
îndrăgostiți ca-n prima zi ăsta e un clișeu iar eu nu știu dacă să mă omor sau să te omor pe tine să îți frâng tragediile lacrimogene știi sunt la fel de insensibil ca sămânța mea purtata cândva de...
Carusel
de Ayda Andreea
Nu stiu cum sa incep sa va descriu o poveste,mai degraba un basm Despre viata ce ne ameteste si ne invarte ironic intr-un cerc de sarcasm Ne pierdem printre lumini,ne lovim de artificii si ne pierdem...
miracol de Crăciun
de FLOARE PETROV
port în suflet salba sărbătorilor de iarnă scoate în evidență miracolul din crez norii încărcați de fulgi pufoși toarnă peste naturi unduiri de vals vienez. colindele răsună peste vai și munți toată...
cadoul de Crăciun
de mihai amaradia
... cadoul de Crăciun rămas nedesfăcut ceasul acela bărbătesc mic dreptunghiular salariul ei pe 4 sau chiar 5 luni, dacă mișc cutia îl pot auzi măsurându-mi timpul înăuntru, avea probabil din naștere...
parere
de cris
buna! vreau sa spun ca nu m-am inscris decat ca sa va fac cunoscuta parerea mea despre interzicerea comentariilor. ei bine, gandesc ca oricat de stupid ar fi un text introdus aici pe site sau oricat...
tangled up in you
de emilian valeriu pal
de fiecare dată cînd îmi spun că nu se mai poate mi se taie o noapte de pe răboj nu-i nici o problemă mi-au rămas zilele pe care le împart tuturor pe post de mărțișoare mi-e drag să văd oameni pe pe...
Colonist in Tara lui Amenhotep
de angela furtuna
COLONIST ÎN ÞARA LUI AMENHOTEP ( 2000 ) se dedică Sandei-Maria Ardeleanu 1. dincolo de lume e doar lumea / un atelier pentru experți în deranjarea plauzibilului / aur exfoliat sub rugina ascezei /...
Ceva joc la recentul festival Watumi: plăcere și tutun (II)
de nica mădălina
ACT PATRU Personaje : Sibienii din Trupa Semne - adică Dana Anghel, Anda Ghazawi, Lorelei Ghazawi, Matthias Kregel, Iulia Merca, Gabriel Sterian, Ada Șoaică ; surprinderea mea. Decor : Sala Studio ,...
Legături de sânge și urme de durere
de RAPCEA ROMULUS
Se spune că în familie e al tău adăpost, Dar uneori sunt numai spini, nu doar un loc de post. Frate-frate, da’ brânza-i pe măsură, Când banii se împletesc cu lacrima din gură. Cumnatele-s ca norii,...
Nopți în rai
de doris
Gândul meu a fost plecat mai mult din mine Și aura mi-a zăbovit, prea mult, în alte locuri, Acum când am sosit cu soarele, din nou, pe ale noastre plaiuri Gândesc cu intea goală și inima întreagă,...
“Lasciati ogni speranza, voi che’ntrate…”
de Albu Marius Silvan
Așa încep să curgă amintirile, căzând ca o corvoadă în glasul gândului, degeaba, neîncetat se luptă inima să le alunge …Privind în urmă nu pot decât să plâng și eu cu cerul și să las în urmă lumea....
Sonia cu accent grav și hiat (25)
de Daniela Luminita Teleoaca
... și Sonia-Sonia, cum să dai „totul”?! Ce, (mai) ești... copil?! Fii rezonabilă! E de înțeles cum un roller coaster îți poate prinde capul în(tre) nori, dar apoi, mai apoi, musai trebuie să revii...
