"Clasicism, manierism, baroc" – 1222 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
VCVincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
AFAnatole France
Anatole France, pseudonym for Jacques Anatole Thibault (1844-1924), was the son of a Paris book dealer. He received a thorough classical education at the Collège Stanislas, a boys\' school in Paris, and for a while he studied at the École des Chartes. For about twenty years he held diverse positions, but he always had enough time for his own writings, especially during his period as assistant librarian at the Senate from 1876 to 1890. His literary output is vast, and though he is chiefly known as a novelist and storyteller, there is hardly a literary genre that he did not touch upon at one time or another. France is a writer in the mainstream of French classicism. His style, modelled on Voltaire and Fénélon, as well as his urbane scepticism and enlightened hedonism, continue the tradition of the French eighteenth century. This outlook on life, which appears in all his works, is explicitly expressed in collection of aphorisms, Le Jardin d\'Épicure (1895) [The Garden of...
6 poezii, 0 proze
CLASICI AI EPIGRAMEI ROMANESTI
0 poezii, 0 proze
PMPietro Metastasio
Pietro Metastasio (1698-1782) (...) Metastasio nu este un mare poet, dar atât melodramele sale, cât și puținele Canțonete pe care le-a scris (...) poartă amprenta unei anumite sobrietăți expresive, derivată dintr-o severă disciplină clasiciă și dintr-o educație stilistică extrem de rafinată, care conferă limbajului său poetic limpezime, simplitate și grație, cu alte cuvinte atributele majore ale artei sale. (...) (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu, Ed. Albatros, Buc., 1980, p. 268)
1 poezii, 0 proze
Cecilia Badea
Data nasterii: 22 octombrie 1946. Sunt cadru didactic universitar. Cartile ocupa un important loc in viata mea, alaturi de muzica clasica, pop, jazz si rock; in acelasi timp sunt o pasionata dansatoare si o sportiva. Preferintele mele literare sunt foarte diverse: clasicii literaturii universale, istoria civilizatiilor, biografiile. Compozitorii preferati: Beethoven, Verdi, Enescu, Mozart, Vivaldi, Grieg, Prokofiev, Ceaikovski, Chopin, Gershwin, Rahmaninov, Wagner, Richard Strauss, Bach....... Sunt mereu indragostita, visatoare, vreau sa vad lumea. Am multi prieteni pe net; unii imi trimit poeme selectate sau personale. Am simtul umorului foarte dezvoltat. E suficient??????????
2 poezii, 0 proze
CDConstantin Drugas
Nascut la 28 iulie, in Oradea. Nu am debutat inca (cu poezie) in paginile vreunei reviste literare. Sunt licentiat in filologie al Facultatii de Litere din Oradea, cu specializarea engleza-romana. Printre autorii mei preferati se numara cunoscuti si necunoscuti, clasici sau moderni, consacrati sau anonimi, nenascuti sau pe cale sa se nasca...
64 poezii, 0 proze
GCGuido Ceronetti
Poet, eseist, critic, filozof, ziarist si manuitor de papusi, Guido Ceronetti este una dintre cele mai interesante figuri ale lumii artistice italiene. A tradus din clasicii latini (Martial, Catul, Juvenal) si din Biblie, a publicat proza (Aquilegia, 1973), poezie (Poesie 1968-1978, 1978), multa eseistica rafinata si caustica (Difesa della luna e altri argomenti di miseria terrestre, 1971; La Musa ulcerosa, 1978; La vita apparente, 1982; Albergo Italia, 1983; Confessioni e disperazioni, 1993; Deliri disarmati, 1993 s.a.) si nenumarate cronici in La Stampa. In 1970 a infiintat Teatro dei Sensibili, un teatru de marionete devenit celebru, pentru care a scris numeroase piese. [[ita]] Guido Ceronetti ovvero Del silenzio. De + ablativo è una costruzione latina che già ci comunica qualcosa di questo autore, è una lingua che ama, che rispetta al punto da far tradurre dal filologo Carlo Carena le parole che più gli stanno a cuore. Nasce a Torino nel 1927, lo stesso anno in...
1 poezii, 0 proze
Matei Calinescu
Matei Calinescu (n. 1934) este profesor de literatura comparata la Indiana University din Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii. A parasit Romania in 1973, lasind in urma citeva carti de critica literara (Titanul si geniul in poezia lui Eminescu, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1964; Aspecte literare, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1965; Eseuri critice, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1967; Eseuri despre literatura moderna, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970; Clasicismul european, Bucuresti, Editura Eminescu, 1971; Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangarda, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972; Fragmentarium, Cluj, Editura Dacia, 1973), poezie (Semn, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1968; Versuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970; Umbre de apa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972) si un scurt roman (Viata si opiniile lui Zacharias Lichter, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1969), pentru care a primit Premiul pentru proza al...
11 poezii, 0 proze
GBGiovanni Boccaccio
Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) a fost un poet și umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influențat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a și creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni. Boccaccio se naște în anul 1313 (iunie sau iulie), probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă și în Florența, ca fiu natural al negustorului florentin Boccaccio di Chellino și al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaște. După primii ani de școală la Florența, este trimis de tatăl său în 1327 la Napoli să facă practică în comerț, activitate la care renunță pentru a studia Dreptul canonic și limbile clasice. În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum și literatura de curte franceză și italiană, și scrie primele sale opere: Filocolo (1336-1338), Filostrato (1335), Teseida (1339-1341), Caccia di Diana (1334-1338). Boccaccio era primit la...
1 poezii, 0 proze
FPFrancesco Petrarca
Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arquà/Padova) a fost un scriitor, poet și umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene. În special forma perfectă a sonetelor sale s-a impus și în afara spațiului de limbă italiană, influențând lirica europeană ("Il Petrarchismo"). Pe lângă cunoașterea profundă a autorilor clasici și a limbii latine, operele sale scrise în "volgare" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică și învățătura creștină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunește aceste două ideale. Alături de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renașterii. Francesco Petrarca s-a născut pe 20 iulie 1304 în Incisa, în apropiere de Arezzo, fiu al notarului Pietro di ser Parenzo (supranumit Petracco, guelf alb, prieten...
29 poezii, 0 proze
Clasicism, manierism, baroc
de Mariana Cardas
De-a lungul timpului apar diferite curente și stiluri artistice, existând prejudecata ca fiecare perioadă este dominată de un curent sau un stil artistic unic. S-a pus întrebarea dacă toate aceste...
<b>Analiza lunii martie 2003</b>
de Frentiu Toma Adrian
Desii foarte ocupat constat ca statistica celor mai citite texte nu s-a facut In grabă incerc o statistica (citiri la 6 aprilie, 030 a.m) Proza Povestea unui Cer george vasilievici (gerg) 166 ....
Cultura română între Dumnezeu și Diavol- anii 30
de Eugen Galateanu
Cu un manheism de proastă calitate ne-am putea imagina un lung șir de personalități române din perioada interbelică stând la coadă- în față unul o ia la stânga, altul la dreapta, altul din nou la...
De la postmodernism la Ortodoxie - II
de Savatie Bastovoi
- continuare a primei părți - Întrebare: Vom devia un pic, pentru ca ma intereseaza problema raului si ceea ce ai spus mai înainte - daca poate fi definit. Apropo, de ceea ce spuneai la început - ca...
Clasicism
de Ion Caraion
Am să mă întorc la voi, sunt sigur...Într-o zi vom fi-mpreuna iar, Virgil, Horațiu. La fel de triști sau detașați de spațiu vom scrie cărți cu vin pe bani și ne-om iubi. Purtați prin bâlciuri noaptea...
clasicism de baltă
de ioan albu
cică un broscoi de baltă cu o voce foarte naltă glăsuia ades prin papuri încordându-se din prapuri cum că-i plin de izme crețe pe sub poduri și podețe și-unde dai, un\' te sucești tot de izme...
Clasicism, romantism, artă creștină (1)
de florin caragiu
În raport cu filosofia artei, așa cum a conceput-o Hegel, nu încetează să frapeze și să suscite comentarii, dintre cele mai variate, ideea de apropiată moarte a artei. În contextul istoric respectiv,...
Clasicism, romantism, artă creștină (2)
de florin caragiu
Dincolo de semnificația sa filosofică majoră, opoziția dintre clasic și romantic teoretizată de Hegel, când a cântărit faptul artistic ca atare, nu rezistă, la o analiză în retortă a evoluției...
Nostalgic clasicism
de Daniel Aurelian Rădulescu
Privește în jos peste monoclu, cu palma la lavalieră, Cadranul ceasului, cu lanț din buzunar de vestieră Și se îndreaptă, dos arcat, semeț, stăpân pe auditoriu Dintre amici, ce-i urmăresc un gest...
Castelul meu e-un șubred clasicism
de Ștefan Petrea
Din vis romantic îmi clădesc palatul Primesc pe cei ce vor în bătătură Nu mai găsești sonetul, grea făptură, Cât ai străbate lungul și de-a latul. În paișpe versuri rarii se îndură, Cu reguli...