"Celei părăsite" – 20335 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMAXX
nascut din gresala,crescut din obijnuita si parasit in cele mai grele momente,viatat uneori este dura,foarte dura....
1 poezii, 0 proze
Gabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
Nicolae Sirius
Nicolae Sirius (n. 1950, Lupsanu, Calarasi) este poet si dramaturg. A parasit România în 1986. A trait sase luni într-un lagar din Austria. Devine cetatean australian din 1988. În 1995, ajunge în Germania, împreuna cu sotia, Hiroko Minakami, o valoroasa pianista japoneza. Câtiva ani mai târziu (1990), se stabileste în Japonia, unde traieste în prezent, alaturi de sotie si de cele doua fetite ale lor. A debutat cu poezie în Tribuna Ialomitei (1968), publicând apoi versuri în Luceafarul (1974) si în Caietul Debutantului (Editura Albatros, 1979). Consiliul Australian de Cultura si Arta i-a oferit doua burse guvernamentale (1989, 1990). Piesa sa de teatru Ultimul dictator, Cain, Abel si Dumnezeu a fost jucata în limba engleza de La Mama Theatre, în colaborare cu Melbourne International Festival (1990) iar Court House din Melbourne i-a pus în scena Castelul (1993). Balada timpului ce plânge, piesa de teatru scrisa în lagar, în 1986, a fost publicata în româna si, sub titlul Times weeps, în...
20 poezii, 0 proze
Galan Mihai Petrut
Nascut in Galanesti, un sat din apropierea Municipiului Radauti din Judetul Suceava.. A absolvit scoala profesionala cu profil mecanica auto si sofer profesionist la scoala Latcu Voda din Siret. In 2008 a parasit tara pentru un post de munca in Italia, orasul Torino. Dupa numai 8 luni, la inceperea crizei mondiale, a revenit in tara. Dupa 3 luni a gasit, prin intermediul unor prieteni, un post de munca in Paris (Franta), unde are domiciliul si in momentul de fata. A inceput sa scrie de la varsta de 15 ani, fiind pasionat in special de poeziile de dragoste. Pana in momentul de fata a scris 187 de poezii de dragoste, cele mai multe ramanand inca necunoscute publicului.
1 poezii, 0 proze
Jean-Jacques Rousseau
Intre 1750 si 1757 scrie “Discursul”, “Al doilea Discurs” , “La Nouvelle Heloïse”, “Emil”, “Contractul social” si “Scrisori catre d’Alembert”. Inca de la aparitie, cartile sunt confiscate sau interzise de catre autoritatile Republicii Geneva sau cele franceze. Drept urmare, in 1763 renunta la cetatenia geneveza si dupa ce urmeaza un periplu pentru a-si pierde urma, se casatoreste cu fosta sa guvernanta, Thérèse Le Vasseur cu care avusese 5 copii, toti parasiti in camine pentru copii. Redacteaza “Confesiunile”, “Dialogurile” si “Reveriile”. La 28 iulie 1778 moare la Ermenonville si in 1794 Conventia Revolutionara Franceza transfera ramasitele pamantesti ale ilustrului filosof in Panteonul francez.
5 poezii, 0 proze
Haruki Murakami
Haruki Murakami (村上春樹/Murakami Haruki în japoneză, n. 12 ianuarie 1949) este unul dintre cei mai populari romancieri japonezi contemporani. A fost nominalizat pentru câștigarea Premiului Nobel pentru Literatură în 2007. premiul a revenit romancierei britanice Doris Lessing. Deși s-a născut în Kyoto, în copilărie s-a mutat la Kobe, unde va absolvi și liceul. A studiat teatrul la Facultatea de Litere a Universității private Waseda din Tokyo, una din cele mai faimoase universități private japoneze, unde a studiat deopotrivă limba franceză, dar în special tragedia Greciei antice. A cunoscut-o pe soția sa Yuko în Tokyo și au deschis un club de jazz în capitala Japoniei care se numea Peter cat. S-a căsătorit la doar 22 de ani, o căsătorie din timpul facultății, extrem de fericită, care i-a inspirat povestea din romanul Pădurea norvegiană. A părăsit Japonia, între 1991 și 1995 a trăit și predat la universității americane și a revenit în țara natală abia în 1995....
0 poezii, 0 proze
Kenzaburō Ōe
Laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Kenzaburō Ōe, născut la 31 ianuarie 1935, este un romancier japonez. Kenzaburō Ōe s-a născut în 1935 într-un orășel din pădurea insulei Shikoku. Familia sa e foarte veche și nimeni din clanul său nu a părăsit acele locuri ca să mergă la oraș. Femeile din clanul Oe jucau rolul unor povestitoare și i-au relatat legendele locului inclusive istoria unor mici revolte locale, petrecute în timpurile restaurație Meiji povești care aveau să-și pună amprenta asupra scrisului său.. aceste povestiri mitice pe care Oe le-a auzit din vremea când era doar un copil conțineau o viziune unică, specială asupra cosmosului și condiției umane. Al Doilea Război Mondial a izbucnit când Oe avea șase ani. Educația militaristă a pătruns în toate școlile iar Împăratul a devenit zeu și monarh în același timp. Pentru tânărul Oe, care învăța in acelasi timp miturile naționale și pe cele ale satului unde se născuse, de multe ori acestea două intrau în...
0 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Darie Novăceanu
Darie Novăceanu (n. 8 mai 1937, Crasna, Gorj) este un cunoscut traducător român, dar și scriitor. Novăceanu a absolvit Facultatea de Filologie, secția „Limba și literatura spaniolă". Vocația hispanistă l-a apropiat de familia fostului premier Petre Roman, a cărui mamă, Hortensia, s-a născut în Spania, unde a trăit și primii ani ai vieții. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Novăceanu a devenit directorul ziarului „Adevărul", deși nu mai avusese legătură cu presa cotidiană. Cei care l-au sprijinit au fost „emanații" Revoluției, în frunte cu Petre Roman și cu Silviu Brucan. Scaunul lui Novăceanu a început să se clatine în momentul în care relațiile dintre Ion Iliescu și Petre Roman au devenit tensionate. În martie 1991, Novăceanu a fost retras de la conducerea celui mai mare ziar al vremii. Munca sa asiduă, din intervalul ianuarie 1990 - martie 1991, nu a fost însă în zadar. După ce a părăsit redacția „Adevărului", Novăceanu a fost trimis ambasador în Spania, funcție pe care a...
1 poezii, 0 proze
Pier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Celei părăsite
de dorinMOLDOVEANU
Nu știu de ce dar atunci când priveai asfințitul simțeai cum aripile-ți de înger se lăsau supte înăuntru se lăsau sorbite ca pe-un fluid un fum o iluzie și ușor întunericul îți (re)devenea prieten.
Celei vinovate de existență
de Ciprian Emanuel
Tu află ca îmi ești mireasmă, Și mi-ești enigmă câteodat' Chiar de ma simt însingurat Simt bănuiala ta în preajmă. Tu află dorurile toate, Curgând asemenea plăcerii Ești judecata incheierii, La...
Dragostea Dintai
de Remus Cretan
A medita asupra clipelor frumoase ale vietii nu prea inseamna altceva decat sa-ti adancesti intrebari. Vlad se retrage inauntrul sau cel mai adanc ca sa auda glasul celei pe care o cauta, iubirea...
Sfârșit de vară
de Georg Trakl
O, vara verde cât de mult S-a liniștit, chipul tău de pur cristal! Lângă iazul serii florile-au murit, Un strigăt speriat de mierlă. Zadarnică speranță-a vieții. În casă Dă zor, de drum să se...
Sfârșit de vară
de Georg Trakl
O, vara verde cât de mult S-a liniștit, chipul tău de pur cristal! Lângă iazul serii florile-au murit, Un strigăt speriat de mierlă. Zadarnică speranță-a vieții. În casă Dă zor, de drum să se...
Despre tăceri
de Iulian Tãnase
Există tăceri tot atît de albe și tot atît de complicate cît sentimentul de victorie al trupurilor carnivore ale lui Vayenas. Tăceri melancolice și tăceri nostalgice tăceri discrete sau stridente...
Când zăpada fură amintirile
de Dușan Baiski
Săptămâna Paștelui. Întâi apăruseră cei din strada Vale. În centrul Bocnei se întâlniră cu cei de pe Morăvița, semn că sentimentul de frustrare era general: Gâscarul îi păcălise. Manu, de curând...
Umbra lui Pillat la Ștefănești
de Alexandru Mărchidan
După cele câteva săptămâni necesare strângerii materialelor, lecturării și deliberării câștigătorilor, iată că s-a ajuns și la momentul festiv – vineri, 17 octombrie – al întâlnirii cu tinerii...
Calatorie la Balcic
de Cristian Duma
In timpul iernii, aflandu-ma intr-un loc ce nu-mi oferea prea multe lucruri de facut, am pus pe hartie randurile acestea si, cunoscand pasiunea dumneavoastra pentru lectura, si impartasind mare parte...
Margareta si Sufletul Fermecat
de diana vlase
Toate vrăjitoarele stau în jurul mesei. Au mai rămas cinci. Erau șase, pe vremea în care ele conduceau lumea. Eliza, Smaranda și Quilita. Eliza are două fete, Margareta și Hestia. Smaranda are și ea...
