Căutare

Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...

1 poezii, 0 proze

ȘC

Ștefan Careja

Ștefan Careja (pseudonimul literar al lui Enache Puiu, n. 1928, Caramurat (jud. Caliacra) - d. 15 martie 2005, Constanța) a fost un poet și eseist român. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, promoția 1950, și doctor in filologie, a fost conferențiar universitar și membru al Uniunii Scriitorilor. A scris chiar și o \"Istorie a literaturii din Dobrogea\" (în care a semnat sub numele său adevărat. Dintre cărțile sale de poezii se numără \"Bulevardul Șarpe\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 1998), \"Lacul laptelui\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 1999/2000, ediție bibliofilă), \"Laclu a laptilui\" (Ed. Ex Ponto, Constanța, 2002, editsie ndreată shi transpuniri di Victor Ceara). Alte cărți: Viața și opera lui Miron Costin, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975 Scriitori și reviste la Pontul Euxin, Ex Ponto, Constanța, 1997 (carte semnată Enache Puiu). A apărut, printre altele, în antologia \"Fereastra dinspre mare. Antologie de poezie...

1 poezii, 0 proze

Bogdan

Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!

6 poezii, 0 proze

Jemna Ramona Laura

Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...

2 poezii, 0 proze

Beleaua MIhaela

M-am nascut in Bucuresti,m-am plimbat prin toata tara din cauza meseriei tatalui meu,familist convins.Imi place foarte mult sa scriu si cred ca ma defineste foarte bine cuvantul. Locuiesc in Brasov unde l-am intalnit pe sotul meu,am infiintat o trupa de muzica folk"Om Bun".Pe versurile mele,ale lui sau ale poetilor romani,melodiile noastre sunt originale si nu le poti uita usor. " Spune-mi cum poti fi asa, cu cata fericire traiesti, cum iti salvezi prietenii din absurde povesti... spune-mi cum faci asta te vad vesel si ma mir in jurul tau se sparg tristeti care e cerul tau senin?"(Codrut Beleaua)

2 poezii, 0 proze

Valeria Lioara Roman

Șapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodată: *Să arați bunătate unei persoane în vârstă. *Să distrugi o scrisoare scrisă la nervi. *Să-ți ceri scuze, salvând o prietenie. *Să oprești o ceartă pe cale să distrugă reputația cuiva. *Să-l ajuți pe adolescent să se găsească pe el însuși. *Să-ți faci timp să faci ceva frumos pentru mama ta. *Să accepți părerea lui Dumnezeu despre orice lucru. Doar câteva dintre motivațiile care aș vrea să mă însoțească pentru restul vieții mele... oricum, nu prea palpitantă. Cât despre regrete...ele n-au viitor! http://oamenganduri.blogspot.com/

58 poezii, 0 proze

Cecco Angiolieri

(1260 cca - 1313 cca) Născut la Siena din părinți bogați, bigoți și avari cu fiul lor, Cecco moare lăsând în urmă nenumărate datorii și amintirea unei vieți extravagante, trândăvie și desfrâu. Poet original și bizar, este autorul unui Canțonier de 110 sonete cu atribuire certă, jurnal de o sinceritate brutală al vieții lui familiale și citadine. *** Cecco Angiolieri was born in Siena in 1260, son of Angioliero, who was himself the son of Angioliero Solàfica who was for several years a banker to Pope Gregory IX; his mother was Lisa de' Salimbeni, from a powerful Senese family. In 1281 he was with the Guelphs of Siena who were besieging their Ghibelline fellow citizens in the Torri di Maremma, near Roccastrada, Tuscany, and he was fined many times for deserting the battlefield without permission. He was fined again on July 11, 1282, for violating the curfew of Siena, signalled by the third ringing of the commune bells. He was slapped with another fine in 1291 in similar...

1 poezii, 0 proze

Ayn Rand

Ayn Rand (născută Alissa Zinovievna Rosenbaum 2 februarie 1905, Petersburg, Rusia, d. 6 martie 1982, New York), a devenit celebră datorită filozofiei creată de ea, numită Obiectivism și pentru romanele sale We the Living, Anthem, The Fountainhead și Atlas Shrugged Familia ei locuia într-un apartament spațios și confortabil deasupra unei farmacii deținute de tatăl ei. Din primii ani de viață, Ayn Rand s-a simțit departe de atmosfera închistată din Rusia, visând la poveștile pe care le citea în revistele străine. La vârsta de nouă ani a luat decizia de a deveni scriitoare. În adolescență a descoperit lucrările marilor scriitori romantici, precum Victor Hugo și Edmond Rostand. Dar, pe măsură ce propria-i viziune cu privire la potențialul uman evolua, orizonturile sociale ale posibilităților umane se restrângeau. În februarie 1917 a fost martora primelor schimburi de foc din Revoluția Rusă. Curând, un grup de comuniști a naționalizat farmacia tatălui ei. Aproape peste noapte, familia lui...

1 poezii, 0 proze

Adrian Maniu

Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, București - d. 20 aprilie 1968, București) a fost un scriitor român, poet tradiționalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriței, Rodica Maniu și cumnatul pictorului Samuel Mutzner. S-a născut la București, din părinți de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București dar nu profeseaza niciodată după examenul de licență. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineața și Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912). Versuri Figurile de ceară, (1912), debut editorial Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915 Lângă pământ, Ed. Cultura Națională, 1924...

21 poezii, 0 proze

Ceata lui Smărcău

de Marian Pavelescu

Abia după Bunavestire a aflat moș Aușu că banii pe care îi depusese la bancă s-ar fi prăpădit… adică nu-i mai putea retrage. Era cu câteva zile înainte de scadența dobânzii la trei luni când l-a...

iovan iorgovan

de ioan albu

bala spurcată mare cât o biserică iovan iorgovan trase paloșul și făcu din balaur doi apoi trei apoi patru apoi cinci nu ordinea o căuta el și ideea unui pricipiu al diviziunii îi era străin el șăzu...

PoezieAtelier

Balada păsării măiestre

de Radu Gyr

Printre luciri de cornuri și junghiere, vâna și el cu prințul prin păduri. Gorunii-aveau suspine verzi pe guri și apel , pe buze, giuvaere. Era-ntr-a patra zi de vânătoare… Istețe slugi stârneau...

PoezieClasic

Scheletul în platoșă

de Henry Wadsworth Longfellow

\"Hai, oaspăt fioros Cu pieptul scorburos, În strai de fier vârtos, O vorbă-ngaimă! Tu, mort nemiruit, Cu brațul scorojit Întins ca la cerșit, de ce-mi faci spaimă?\" Zisei... Și-n ochii goi Parcă...

PoezieClasic

Levantul

de Mircea Cărtărescu

din cîntul al șaptelea [...] “De ce din umbra-mi ai fugit? De ce n-auzi chemarea-mi? În crângul vechi și liniștit Să vii o clipă baremi, Și lin al apei scânteiat Să-ți lunece pe pleoape-ți... În...

PoezieClasic

Piesă cu multe personaje

de Nicolae Diaconescu

Piesă cu multe personaje Doamna D. I., nu știu dacă numele e real sau doar un pseudonim, citește o piesă de teatru la cenaclul „ Mihail Sadoveanu” din București. Fiica ei Andreea, foarte incisivă...

Mistrețul – preelectorale (1)

de Victor Potra

Mistrețul cu colți de argint se plimba agale pe una dintre potecile preferate de la vestul Smârcurilor Vesele, grohăind încetișor una dintre melodiile tinereții lui: „Obladi, oblada, Life goes on,...

Toamna patriarhului

de Gabriel García Márquez

Erau anii care au urmat falsei sale morți, anii zgomotului, domnule, numiți astfel nu datorită vuietului subteran care s-a simțit în toată țara în noapte sfântului martir Heraclio și în legătură cu...

ProzăClasic

Făclii pe Nil

de Viorel Darie

Făclii pe Nil Un vânt liniștit, abia perceptibil, răcorea vastele întinderi de ape ale uriașului Nil, făcând ca pe luciul său să călătorească valuri blânde, în rânduri multe, repetându-se la...