"Ce mai comenteazăTrismegistul" – 21330 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
LBLaura Bran
Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.
6 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
Lodoaba Mihai
.... Atat a mai ramas Din acest suflet pur Un act de identitate Ce-apoi devine nul. Cand tot ce mai exista Se pierde in neant Ce-ti pasa de sunt eu Sau doar un biet pliant?
5 poezii, 0 proze
CCCiprian Ciuciu
(...) Ceea ce e deopotrivă fascinant la Ciuciu este că proza lui poate fi ușor dramatizată, lejer dramatizabilă, fără să dea senzația de scenariu premeditat, el face ieșirea rostirii în act; povestește un act; povestește un act de mimică chiar; teatrul devine în subtext ca suport tehnic de înțeles compulsivul necesar afișării personajului. Există un fir roșu care străbate prozele scurte ale lui Ciprian Ciuciu, o problemă a comunicării pusă altfel, același falling down care este vădit alimentat de un filon patologic cît și de o hipersensibilitate pe care autorul o pasează personajelor sale. La bun exemplu Gregor Samsa nu se mai metamorfozează în gîndac ci trăirile lui și le substituie posibilelor trăiri ale nefericitei viețuitoare de pămînt, parca amintind de proaspăta abordare hollywoodiana din „Armata celor 12 maimuțe” sau „Girl interrupted”. Ce mai aduce prozatorul debutant este plasarea simbolurilor pe post de recursuri de stil și de manieră. El îi conferă personajului atributul de...
62 poezii, 0 proze
AGAndrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
alexandru ungureanu
inchis intr'o cutie de carne, oare eu ce mai sunt din mine?
3 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
MMMarius Mistrețu
Biografia mea moleculară se află în genomul pe alocuri zdrelit la telomea, secvență din ce în ce mai scurtă, ținînd seama de cei 47 de ani, pe care nu pot spune că-i am, din moment ce au trecut. Dar biografia cu oarecare semnificație se află în mințile oamenilor cu care am interacționat. Așadar, cîte persoane atîtea biografii. Și toate ale mele.
3 poezii, 0 proze
JGJohn Galsworthy
Motivația Juriului Nobel: "pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte" John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933), prozator englez este laurat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932. John Galsworthy s-a născut la 14 august 1867 la Kingston Hill(comitatul Surrey), într-o familie de juriști a căror bunăstare a prosperat sub domnia reginei Victoria. Împreună cu frații și surorile lui, el a crescut în casele din ce în ce mai splendide, pe care tatăl său, mare proprietar funciar, le construiește în apropierea Londrei. După studii întreprinse la Harrow și apoi la Oxford, el intră în barou, dar curând va părăsi această profesie. O idilă nefericită îl deprimă atât de mult, încât tatăl lui îl trimite într-o călătorie pe mările sudului, în cursul căreia este obligat să se familiriazeze cu dreptul maritim. În drum spre Australia pe pachebotul Torrens, John Galsworthy se împrietenește cu un ofițer...
2 poezii, 0 proze
Ciprian
M-am nascut, traiesc, am sa mor... ce mai este de spus?
4 poezii, 0 proze
Ce mai comenteazăTrismegistul
de Tiberiu Enache
Blu etalat pe limburi granuloase cu altfel de bile tot azure Stau după tine. Căramizi ciment văd pusta fără ele. Tot cu tine iluminare, albă
Ce mai este omul?
de Daniel Ciolacu
Un ticait de ceas chiar acum ma scoala Si ma gandesc la lucruri ne gandite, M-asez la masa si mai scot o coala Pe care-nsir cuvintele ranite. Stilou-mi plange cu lacrimi de cerneala Cand pun...
Ce mai ramine ?
de Bogdan
Te vener si te ador Cum nici nu poti cuprinde-n gind Si te port cu mine-n dor Oriunde si oricind. Pe inima ta vergina Un sarut as vrea sa pun De-as sti ca vremea e putina Adio lumii pin\' sa-i spun....
Ce mai conteaza totul ...?!
de Andrei Dumitrescu
Ce mai conteaza totul, prieteni? Nici macar nu-mi sunteti mie prieteni... Ce mai conteaza totul, batranilor? Cand nici macar batrani nu sunteti... Ce ne mai conteaza zambirea, fiilor, cand numai fii...
Ce mai conteaza?
de Florin DeRoxas
ca vad o multime de fluturi, asa de multi ca niste nori,... dar ce mai conteaza, fluture draga, daca tu nu mai zbori? ca plange o mama uitata in viata si sufletul isi frange,... dar ce mai conteaza,...
ce mai biserică
de ion toma ionescu
ce mai biserică mi-am construit cu turla între dealuri îngenunchiate de ploi tot mai rar în clopotniță foșnește Dumnezeu troznesc căpriorii și eu...
Ce mai conteaza...?
de Ana Cîrlan
Ce mai conteaza Cine sunt eu? Atat timp cat nu esti aici Sa-mi arati ce e iubirea...? Ce mai conteaza... Ca acum e zi si apoi noapte... Cand viata mea...e doar o adunatura de soapte... Ce mai...
Ce mai face Cotârlanul?
de Toma Anica
Ștefănuțu, știți voi bine e podoaba noastră aleasă! Nu se duce pe oriunde ca îi este drag de casă. Are personalitate E mereu prins de idei! Și-i milos!De-atâta milă nu mănâncă șoricei. Astăzi, de...
Ce mai timpuri ...
de Marius Chindris
Ce timpuri traim muribunde... aici inclestati sau niciunde... si-ntrecem neantul amarnic in rime profunde, zadarnic; destine carunte inunda o lume grabita si scunda proptita in grav de gigantul...