"Ce e, e, ce nu e, nu e..." – 21329 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Costi Serban
Nascut in 1990. Scriu de la varsta de 8 ani, urmand sa public in diferitele reviste ale scolii, fiind redactor-sef in gimnazniu si in liceu; scriu proza, poezie, in general avand un element fantastic. Cateodata este greu a iti da seama ce e fantastic si ce nu e.
1 poezii, 0 proze
elena muntianu
Sunt nascuta in zodia fecioarei...o fire pragmatica si totusi...visez. E printre puținele lucruri in care percep a ma regasi. În rest, traiesc din vise si sperante, lupt pentru zambete si lacrimi, cant din orice si fac din noapte birou de studio intens in ale poeziei, tot din principiu. Ceea ce sper a fi doar o premiză a evoluției o reprezinta insa departarea ,dorul de casa, de studiu, de prieteni. Dorul de tot ce imi da glas, putere si curaj. M-am jucat cu literele, dar fiind prea strambe m-am oprit, spre a evalua ce nu e asemeni asteptarilor mele, ce nu regasesc in jurnalul unei studente la Stiinte ale comunicarii, si ce ar trebui sa intrevad. Acum continui sa mă joc cu viața mea și a altora in sensul in care nu am mai facut-o pana acum. Sunt curioasă, nerăbdătoare si alteori contradictorie; e greu sa aflu ce vreau cand muzica unei nonsalante incerte in tiuie-n urechi; e greu sa tin pensula in mana cu care candva pictam curbe purpurii. Stii, parca nici arta nu e aceeasi, nici gandul...
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Silviana
Vreau ceva consistent! Palpabil! Adevărat! În afară de cuvinte, n-am nimic! Cuvintele sunt cea mai mare bogăție a mea…restul e tăcere…vid…întuneric și nimic . Nu mă încarc cu regrete. Știu cine sunt. Dar toată lumea spune ca sunt nebună. Irațională și haotică. So what if I’m so…? It’s funnier ! Not to care and struggle…not to worry and have doubts….It’s heaven here! E much much better! Pentru că nu-mi pasă decât de tot ce e frumos și bun. Dau toxicul la schimb pentru zen. Și zen-ul ăsta e bun. E zen-ul meu, în care pot fii așa cum vreau, fără să-mi pese. Și nu-mi pasă…drept pentru care continui să fiu așa. Nimic interzis, nimic dubios…nimic nu e imposibil la mine pentru mine. Sunt cine vreau să fiu, și mă simt extraordinar de bine în compania mea . Ce praf sunt, am uitat să mă prezint…
3 poezii, 0 proze
Ionete Catalin
O biografie nu e o biografie pina ce o viata nu e terminata. Si cum viata mea nu e (inca) terminata (cel putin nu in sensul absolut al cuvintului) o sa ma abtin.
2 poezii, 0 proze
Boruntea Cristian Renato
Experienta literar oficila nu am,nu detin mari premii literare si nu am o sumedenie de carti scoase.Sunt student la Facultatea de Chimie din cadru Universitatii Politehnice Timisoara si cred cu tarie ca talentul literar nu e conditionat de domeniu pe care il alegi,insa important e in ce se va converti el in timp.Voi incerca in perioada ce urmeaza sa demonstrez atat cat imi va sta in putinta acest lucru.
9 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
Andrea Bede
Sunt un copil în creștere. Biografia mea începe acum 17 ani, dar nu conține nimic relevant pentru o antologie, mai ales pentru că textele mele nu vor ajunge acolo. Sunt un copil anormal într-o școală cu mulți copii normali cu părinți normali, profesori normali și tot ce poate fi mai normal într-un oraș normal dintr-o regiune anormală a unei țări normale din Europa. Sunt voluntar și sunt mândră când pot spune că am organizat ceva pentru cei din jur din propriile forțe și cu ajutorul celorlalți voluntari. Iar ce fac eu nu e perceput ca "normal" de persoanele din anturajul meu (de care voi scăpa în curând). Tot ce am zis aici are un singur scop: să demnonstreze faptul că disprețuiesc cuvântul "normal" și tot ce implică el. Și faptul că o carieră strălucită mă așteaptă.
1 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Dragoș Vișan
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius, Constanța, două masterate, acum fiind doctorand în anul III la Universitatea București, având ca tema Opera lui Ion Caraion (Enigma lui Artur). Noua biografie: Cine sunt, sunt, ce nu sunt, recunosc că nu-s încă! Și nu mi-e rușine să recunosc că sunt și din acest oraș îndrăgostit dar nu îndrăgit de mine, Micul Istanbul-Paris, unde am întâlnit-o pe Iubita_Una. Sunt un nescriitor, sunt un om obișnuit. A fi nescriitor, adică nedoritor de-a mi se publica pe hârtie ori electronic vreun volum, ar trebui să-i intrige astăzi pe unii dintre oamenii grei din România. Licențiat în Filologie de zece ani, absolvent tot de-atunci a două facultăți, apoi și a două masterate...
992 poezii, 0 proze
Ce e, e, ce nu e, nu e...
de Țuțueanu Georgiana-Mihaela
În lume totu-i evaziv, Dacă nu observi obiectivul. Iar când o faci, observi cum totul n-are sens. Uimit de-atâtea, și uituc, te simți prea mic pentru a crede. Arunci vorbe goale ce, surprinzător,...
Ceea ce nu e
de Traian Calin Uba
Ce e poezia – nu știu. Simt însă cu certitudine – când nu am senzorii alterați – ce nu e poezie… De fapt, cam asta e poezia mea, o descriere disperată a ceea ce nu e… (volumul \"Și totuși, rodim\" -...
Nimic din ce e veșnic nu e omenesc
de Cristian Fara
- Nimic nu e mai periculos decât să spui ce gândești cuiva care nu gândește! - În fiecare clipă sunt disperat si fericit, așa cum în fiecare clipă in lume mor și se nasc oameni. Totul e în care parte...
nu e. e. si prostia.
de Mocanu Adrian
Se transformă în unu ceea ce fac. Vreau viața. 01.02.16 Când nu îmi convine, mă duc cu mintea spre ceea ce îmi convine și fac numărând. Ajungând cu numărătoarea la 12, ceea ce înseamnă nu mai...
Nimic nu mai e trist
de Nicolae - Claudiu Marinescu
am zis ca nu mai scriu si mi-ai promis la fel... dar oare ce am scris? Nimic nu mai e trist Nimic nu e mai trist decat durerea intiparita pe un zambet sters de clovn efemer ce zi de zi isi joaca...
Nu e drept!...
de Buzoiu Flavia
Nu e drept!!! Nu e corect!!! Mi-ai promis!!! De ce a trebuit să mă dezamăgești și tu? De ce chiar tu? Dragostea mea, fericirea mea, sufletul meu, viața mea…unde ești? De ce ești la fel? De ce ai...
ce e iubirea?
de mardare gabi-vali
Ne intrebam uneori de ce gresim asa des, ne intrebam uneori de ce iertam tot atat de des. Ne intrebam de ce luptam, pentru ce si pana cand. As vrea sa stiu care dintre noi are raspunsul la toate...
Ce e mai exact iubirea?
de Neag Radu-Vlad
De ce iubirea e așa distrugătoare? Când ar trebui să ne ocrotească, să vibrăm de fericire, să ne aline sufletul? Câtă putere trebuie să ai ca să-ți lași sufletul în patimi, inițial poate mai ușoare,...
E și nu e
de ion untaru
Au trecut una peste alta, aproape zece zile de pândă reciprocă. Nu mă îndoiam că încearcă să mă fiarbă puțin, măcar din cochetărie, la foc mărunt și că, mai devreme sau mai târziu, voi primi și...
