"Carte postale" – 22246 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
dex
Cartea Cărților
Isaac Asimov
Dr. Isaac Asimov (n. 2 ianuarie 1920 - d. 6 aprilie 1992) a fost un autor evreu american născut în Rusia și un biochimist, un scriitor de mare succes și excepțional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale science-fiction și pentru cărțile de popularizare a științei. Cea mai faimoasă lucrare este seria Fundația, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic și seria Roboților. A scris și romane polițiste și fantasy, precum și o mare cantitate de non-ficțiune. Asimov a scris și editat peste 500 volume și estimativ 90.000 scrisori sau cărți poștale și are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey cu excepția filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al stilului science-fiction, alături de Robert A. Heinlein și Arthur C. Clarke, a fost considerat a fi unul dintre membrii "Marelui Trio" al scriitorilor de science-fiction din timpul vieții sale. Asimov a fost mult timp membru al Mensa, deși nu-i...
32 poezii, 0 proze
Levet, Henry Jean-Marie
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...
10 poezii, 0 proze
Henry Jean-Marie Levet
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. Poète, chroniqueur au Courrier français, 1895-1896, puis à La Plume, obtient par l'intermédiaire de son père une mission en Inde, 1897. Il devient diplomate, en 1902, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduit aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine, en 1906, (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il meurt de phtisie à Menton âgé de 33 ans. Le meilleur de son œuvre consiste en 11 poèmes, les Cartes postales, parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud et Léon-Paul Fargue à La Maison des amis des livres en 1921, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. * Le Pavillon", collection bibliophile de l'Aube, 1897. * Le Drame de l'allée", chez l'auteur, 1897. * Poèmes", La maison des amis des livres,...
2 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
Vinca Ion
Mulțumesc celor care au avut bunăvoința și răbdarea de a citi și textele postate de mine.
36 poezii, 0 proze
Stefan Leon Orzu
Vad ca toate textele postate de mine sunt catalogate drept "nesatisfacatoare". comentati-ma, oameni buni, injurati-ma cu patima si spuneti-mi cat sunt de dobitoc, sa stiu si eu ce-mi lipseste(in afara de creier). Despre mine: Am terminat Colegiul Costache Negruzzi din Iasi, locul unde formarea mea spirituala s-a conturat cel mai bine si unde am invatat sa deschid ochii larg. Nu e meritul liceului in sine, cat a oamenilor de acolo, atat colegi, cat si (unii) profesori. In prezent sunt student al Facultatii de Informatica Iasi, univ. Al. I. Cuza, si indiferent de orice ar crede majoritatea, acolo se afla oameni care au imaginatie vie si care pot crea mult mai mult decat programe de calculator.
7 poezii, 0 proze
mihai amaradia
mihai amaradia absolvent al facultatii de drept, in 2004 in prezent lucrez la un teatru pentru copii care se cheama PINOCCHIO. si mai lucrez la radio targu jiu asa pe programul inserat. mai multe despre mine spune poezia mea pe care o puteti citi mai sus. -premiul revistei Luceafărul și al fundației culturale Apoziția din Germania la festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2009 -premiul al II lea - poezie, festivalul international de creatie literara Veronica Micle, Iasi - decembrie 2009 - premiul Asociației Scriitorilor București in cadrul festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2011. - premiul al II-lea - poezie festivalul national de poezie COSTACHE CONACHI- TECUCI - 2011 - premiul al II-lea TRADEM - CRAIOVA -2011 - premiul I -Festivalul international de litratura Tudor ARGHEZI 2012 -marele premiu concursul național de creație poetică „Ion Pillat – Acolo unde-n Argeș...”Ediția a VI-a 19-20 octombrie 2012 - poeme pentru cutia ta poștală - debut -...
262 poezii, 0 proze
Andy Ludu
O carte: prea mult, mai multe: prea putin. Consecinta: O femeie, prea mult! Multe femei, asa de putin! Nascut 1955, Scorpion pur. In Ploiesti am invatat viata de cartier. In Fagaras am invatat frumusetea si maretia singuratatii. In Bucuresti am invatat. La Frankfurt am invatat Salsa. La Giessen nu am terminat. In Brussels am inteles cum se gateste cu vin rosu. La Baton Rouge traiesc. In Natchitoches am avut cea mai frumoasa toamna a vietii mele. Acum sunt Antwerp. Nu stiu de ce, am uitat.
1 poezii, 0 proze
Stoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Cinci remarcări (subiective) la sfârșit de săptămână
de Anton Potche
Discuții interminabile însoțesc hotărârea „Fondului German de Literatură“ de a subvenționa o ediție a revistei literare VOLLTEXT din Austria cu 300.000 €. Ziarul SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München vroia...
O nouă carte de poezie
de Darie Ducan
Anunț că a ieșit de curând de sub tipar o nouă carte de poezii,semnată DARIE DUCAN. Cartea se numește LUNGI PLANTAÞII DE SINGULAR, Editura NICO, 2007, apărută în condiții grafice excepționale. Cartea...
despre dragoste
de Virgil Titarenco
în copii în femeie în poezii aproape tembele în pămînt între pagini de carte în lemnele unei case în semne în pisoi roșcați în costume englezești în singurătate în minciunile străzii în cuferele...
ID
de Iosiv Basarab
parintii imi spun ca am primit o carte postala. nu e de la nici un prieten care leneveste cine stie pe ce plaja, nici de la unul deplasat in scop turistic aiurea. e de la biroul pentru evidenta...
Gheorghe Leahu: O viață printre case și culori
de Marina Nicolaev
În cadrul Târgului Internațional de Carte GAUDEAMUS, sunteți invitați duminică 21 noiembrie 2010, ora 12:00 la lansarea albumului arhitectului Gheorghe Leahu: \"O viață printre case și culori\" care...
ghid de unică folosință
de Cristian Oravitan
să faci poze, când ajungi la nesfârșit! să-mi trimiți o carte poștală. dacă nu mai există carți poștale, atașează-mi un jpeg într-un un email gol. deși aș prefera să primesc o frunză scrisă de tine...
Cercul
de Dana Mușat
„Sunt nebun. Am citit despre asta într-o carte. Știu sigur că sufăr de nebunie temporară din cauza lucrurilor pe care le văd sau cred că le văd și din cauza timpului care se scurge aparent atât de...
Cutia poștală
de Mihaela Roxana Boboc
An de an am așteptat un semn în vechea cutie poștală. Visam periodic cum mă duceam la ea mă răsplătea c-un maldăr de cărți poștale recomandate ori scrisori de la prieteni pe care nu-i aveam nici...
Ana are mere III
de Gabriel Nicolae Mihăilă
privesc în oglindă niște bărbați cu păr pe obraji sprâncene groase și gesturi hotărâte tac mărunt am crescut de cuvintele noastre se ascut topoare și se despică buturugi acum urcăm pe întuneric în...
