"Caracterul româno-moldo-vlahilor" – 5319 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
TCTraian T. Coșovei
Traian T. Coșovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparținând generației literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. La 4 ani știa deja să citească și debuta artistic dictând poeme musafirilor săi. Fire temperamentală, nonconformistă și puțin cam impulsivă, devine în scurt timp cunoscut pentru caracterul său. Odată cu intrarea la școală, își schimbă și preocupările, orientându-se către construcția de navete spațiale în podul casei, din resturi de televizoare și frigidere. Acest elan creator dispare în momentul intervenției locatarilor, îngrijorați de ascensiunea foarte gălăgioasa a micului astronaut. Totuși, reușește să se consoleze împreună cu prietenii tăind cablurile antenelor TV și aducând astfel pentru o săptămână liniștea absolută în casele vecinilor. Marcat puternic de separarea părinților, pe când avea 12 ani, găsește remediul citind foarte mult și devenind un client permanent al Librăriei Sadoveanu din București. Aici se interesează de scriitori...
33 poezii, 0 proze
VBVasile Bob-Fabian
Vasile Fabian-Bob (n. 1795 - d. 1836) a fost un profesor și poet român. A fost citat și pomenit de Mihai Eminescu în Epigonii. A fost inclus de G. Călinescu în "Istoria Literaturii", în capitolul "Clasicii întârziați". Născut în Transilvania, la Bistrița-Năsăud și a ajuns profesor de filosofie la Academia Mihăileană din Iași. A alcătuit manuale de geografie și matematică pentru școlile elementare și o gramatică româno-latină. Fabian-Bob a scris versuri cu caracter patriotic și satiric („Moldova la anul 1821”, „Moldova la anul 1829”, „Glasul viitorului”, „Geografia țintirimului” și „Suplement la Geografie”, ultima cu ecouri din preromantismul lui Th. Gray), tipărite postum în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Lepturariul” lui Aron Pumnul.
1 poezii, 0 proze
ACAron Cotruș
Aron Cotruș (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu - d. 1 noiembrie 1961 La Mirada, California) a fost un diplomat și scriitor român. A studiat clasele gimnaziale la Blaj, la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov și Facultatea de Litere din Viena, și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter naționalist: "Românul" din Arad și "Gazeta Transilvaniei" din Brașpv, dar a avut și colaborări cu reviste de cultură: "Gândirea", "Vremea", "Libertatea" (Orãștie), "Iconar" (Cernãuți), etc. În timpul primului război mondial, a ajuns în Italia, unde a lucrat pe lîngă Legația României din Roma. După terminarea arăzboiului, în 1919, s-a întors în țară a devenit ziarist în Arad, membru al Societății Scriitorilor Români și director la biblioteca Sămănatorul. A lucrat ca atașat de presă la Roma, Varșovia, iar în timpul celui de al doilea război mondial, ca secretar de presă la Madrid și Lisabona. A fost directorul publicației "Frăția de cruce" între anii 1940 și 1941. După prăbușirea...
15 poezii, 0 proze
SBSamson Bodnărescu
Samson L. Bodnărescu (n. 27 iunie 1840, satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava - d. 1902) a fost un scriitor și poet român, membru al societății culturale „Junimea”. A scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii și tragediile „Rienzi”, 1868 (inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton), și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare literară minoră. Versurile lui au fost publicate în "Din scrierile lui..." (Cernăuți, 1884). O ediție nouă de Scrieri a publicat Aurel Petrescu în 1968 în colecția "Scriitori români". "Despre el, Tudor Vianu scria: "Este sigur că Bodnărescu a fost un poet de talent, mai cu seamă în mica poezie lirică, de tipul liedului heinian, unde accentele sale pot emoționa și astăzi". Samson Bodnărescu s-a născut, în urmă cu 165 de ani, la 27 iunie 1840, în satul Voitinel, comuna Gălănești, județul Suceava. După studii primare și liceale făcute în satul natal, la Cernăuți și Rădăuți, Samson Bodnărescu vine...
2 poezii, 0 proze
Macarie
CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste “invatator al Moldovei”. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...
0 poezii, 0 proze
BSBarbu Solacolu
Barbu Solacolu a fost un poet, dramaturg, memorialist și traducător român. Născut în București, la 5 martie 1897, descendent direct din Dimitrie Hagi-Anghel Solacolu, participant la revoluția de la 1848. Urmează liceul și studiile economico-filozofice la București. Debutează în 1912, la revista Flacăra. Luptă pe front între 1916-1918. După război obține două doctorate în Germania, în filozofie și economie politică (1923), cu tezele Tonnies Begriff der Gesellschaft und Gemeinschaft și Die rumanische Erdolfrage, trecute cu Werner Sombart, Heinrich Herkner și Alois Riehl. Conferențiar onorific în București la Academia de înalte studii economice și la atedra de istoria doctrinelor economice și sociale. Desfășoară activități sociologice în cadrul Institutului social-român (director D. Gusti). După 23 august 1944, ocupă diferite funcții cu caracter economic-industrial. În anii din urmă, bogată activitate de traducător: Shakespeare, Ronsard, Giosuè Carducci, William Styron, Cyprian...
4 poezii, 0 proze
BMBarbu Paris Mumuleanu
Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794, Slatina - d. 21 mai 1836, București) a fost un poet român. A fost autodidact. Primele sale versuri, compuse în manieră anacreontică, promovau o filozofie hedonistă, citând dragostea și plăcerile vieții. A scris versuri în spiritul vechi al vremii, asemănptor ca stil cu cel al lui Costache Conachi și Ienăchiță Văcărescu. A scris poezii erotice, senzuale dar monotone. Are tendințe filozofice și sociale dar nu reușește să clarifice niciuna din cele două. Ulterior a evoluat spre iluminism. După modelul lui La Bruyère, a combătut viciile sociale într-o suită de portrete care satirizează pe parveniți, pe lingușitori, zgârciți, înfumurați, flecari, pedanți etc. (Caracteruri, 1825). Postum i s-a tipărit de către Ion Heliade-Rădulescu un volum (Poezii, 1837), de orientare clasică și preromantică. A colaborat la „Curierul românesc”. A fost susținut și apreciat de Ion Heliade Rădulescu și a avut succes față de contemporani. Mihai Eminescu i-a atribuit...
1 poezii, 0 proze
DIDem. Iliescu
Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...
1 poezii, 0 proze
TAtudorache gabriela andrada
sunt nascuta in zodia varsatorului.am inceput cu asta,pentru ca eu consider ca aspectele generale ale zodiilor spun mult despre caracterul unei persoane.imi place sa cred ca sunt o persoana buna,pentru ca sufletul este cel care te reprezinta.nu pun accent pe material,deoarece in ziua de astazi materialul deterioreaza interiorul.cam atat despre mine.. nu prea imi place sa ma descriu.
2 poezii, 0 proze
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Caracterul româno-moldo-vlahilor
de Ica Ungureanu
Viteji, descurcăreți, Ați fost dintotdeauna; Dotați cu șapte vieți, Aveți răbdare-ntrUNA.
O piatră la temelia unui edificiu multicultural
de Florentina Niță
Anuarul “Repere culturale românești în peninsulă”, realizat de Centrul Cultural Italo-Român din Milano, a fost lansat sâmbătă, 24 noiembrie 2012, la Biblioteca Română, în fața unui numeros public, în...
Legătura dintre \"Miorița\" și caracterul poporului român
de Răzvan Andrei Antonescu Rogoz
Am ales să scriu acest eseu legat de caracterul poporului român pornind de la poezia populară “Miorița”, plecând de la ideea că poporul nostru își găsește cea mai fidelă reprezentare în “Miorița”...
Interviu (destul de) real cu George Bacovia
de Radu Herinean
George Bacovia a fost un poet simbolist român, recunoscut pentru stilul său liric și tematicile sale triste și melancolice. Prin intermediul unui sistem de inteligență artificială am realizat acest...
in vino veritas la romani
de Laurentiu Ghita
Ne-a ramas o trasatura Din caracterul latin: Adevaru-n stare pura Il gasim numai in vin.
Și româna se schimbă inevitabil prea mult
de Dragoș Vișan
Și pe mine m-a mirat arbitraritatea semnului lingvistic. O limbă este creată de oameni, iar caracterul său "motivat", nu exclusiv "nemotivat", "arbitrar", precum spunea gânditorul părinte al...
Limba română, născătorea de spirit
de Petre Anghel
A devenit un bun cultural comun butada naturalistului și scriitorul Georges Louis Leclerc de Buffon, care, în secolul al XVIII-lea în Discurs asupra stilului, a afirmat ”Le style c’est l’homme-meme”...
Istoria literaturii române
de Gheorghe Adamescu
ORAÞIILE DE NUNTÃ Citind cineva într-o colecție oarecare o poezie din grupul orațiilor, cu greu ar putea găsi motivul pentru care ea s-ar așeza între producțiile de natură dramatică. Trebuie să...
Elogiu limbii române
de Dumitru Sava
Ca unul ce, sub aspectul strict al formaţiei profesionale, mă plasez oarecun în afara domeniului, asist neputincios la furtunoasa şi uneori mult prea pătimaşa dezbatere privind originea, geneza,...
Constituția română din 1991 versus Constituția franceză din 1958
de Claudiu Dobre
“Cine face legile ? Cum ? Mai mult, cine interpretează legile ? ...cei care elaborează legile trebuie să se supună ei înșiși legii. Problema a fost abordată, în cadrul statului constituțional, prin...